Economia României: „Cu arma la picior”

Cuvintele îi aparțin guvernatorului Mugur Isărescu, subliniind astfel situația precară în care se află economia României după tsunami-ul de politici populiste, motiv pentru guvern să se împrumute tot mai mult pentru a le putea susține.

Economia locală arată mai fragilă decât în perioada crizei de acum zece ani, creșterea ei bazându-se prea mult pe consum în detrimentul investițiilor și stimulării producției industriale, care a încetinit față de 2018. Să nu uităm dezechilibrele bugetare majore, subcapitalizarea companiilor și schimbările dese ale codului fiscal.

Datoria externă a crescut în prima jumătate a anului cu 9,26%, la 103 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent a depășit 5,1 miliarde de euro. Iar inflaţia este de trei ori mai mare decât media europeană, în timp ce statul cheltuie mai mult decât încasează din taxe și impozite

Probabil că o parte din aceste probleme puteau fi rezolvate, însă 2019 și 2020 sunt ani electorali. Motiv pentru secretarul general al PSD, Mihai Fifor, să afirme „Toate majorările date de PSD la salarii vă vor fi luate din buzunare sub formă de taxe şi impozite. Spuneţi adio creşterilor de pensii. (…) Pregătiţi-vă! Vine Austeritatea! Aveţi o singură şansă să opriţi acest tăvălug: votul pe care îl veţi da la alegerile din noiembrie!”.

Revenind la guvernatorul BNR, acesta a declarat recent: „Turbulenţele internaţionale de regulă lovesc mai puternic economiile marginale, periferice, cum este şi economia românească. Noi, cei de la BNR, suntem cu arma la picior, în an electoral. (…) nu toate evoluţiile depind de noi. Avem un instrumentar, nu am folosit toate armele din dotare, dar instrumentarul este limitat. Nu orice relaxare sau derapaj fiscal poate să fie combătut de o politică monetară întărită, iar de la un punct încolo poţi să faci mai mult rău decât bine. Ajustările, în măsura în care este posibil să facem acest lucru, trebuie să vină mai mult pe partea fiscală. Nici eu, nici CA-ul BNR nu suntem visători – să se facă ajustarea în an electoral”.

Se relevă faptul că economia românească este tot mai conectată la problemele majore cu care se confruntă cea mondială.

Riscul major vine din partea economiei SUA, Rezerva Federală anticipând o încetinire a creșterii PIB la 2,2% față de ținta 3% pe care și-a propus-o administrația de la Washington, pe fondul reducerii efectelor pe care le-a avut relaxarea fiscală de 1,5 trilioane de dolari.

Iar războiul comercial cu China nu a avut rezultate pozitive, poate cu excepția campaniei electorale a președintelui Trump.

Datoriile Chinei, guvernamentale, ale populației cât și ale companiilor se ridică la 300% din PIB și ar putea face implozie din cauza protestelor populare din Hong Kong, cel mai important centru financiar al Asiei.

La aceasta se adaugă criza economică din Argentina, intrarea în recesiune tehnică a Germaniei și, nu în ultimul rând, Brexit-ul.