Coaliţia FiecareVot a lansat astăzi raportul de monitorizare a alegerilor prezidenţiale. Organizaţiile membre au observat alegerile prezidenţiale cu 850 de observatori, atât în ţară, cât şi în secţii din străinătate.
Raportul de monitorizare acoperă informaţii obţinute din peste 1500 de secţii de votare, din întâlniri cu administraţia electorală şi din monitorizarea întregului proces electoral.
Concluzii generale
Alegerea preşedintelui României s-a desfăşurat organizat, într-o atmosferă calmă, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Administraţia electorală, formată din AEP şi birourile electorale, şi-a îndeplinit atribuţiile în mod eficient, a respectat calendarul electoral şi a publicat hotărâri pentru aplicarea unitară a legii şi răspunsuri la sesizările primite. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a asigurat în mod eficient infrastructura de telecomunicaţii şi pentru funcţionarea SIMPV.
Transparenţa organizării şi administrării a procesului electoral a fost diminuată de faptul că şedinţele Biroului Electoral Central nu sunt publice.
Candidații
Candidaţii susţinuţi de partide şi alianţe au avut posibilitatea de a-şi desemna reprezentanţi pentru fiecare nivel al administraţiei electorale, însă candidaţii independenţi nu s-au bucurat de acelaşi drept.
Listele de alegători au inclus, pentru prima dată la alegerile prezidenţiale, şi liste permanente pentru alegătorii din străinătate, întocmite pe baza înregistrării active; pentru listele suplimentare din străinătate s-a introdus posibilitatea preluării semnăturii în format electronic, măsură care s-a dovedit benefică pentru eficientizarea funcţionării secţiilor de votare. Discrepanţele legislative au determinat ca alegătorii care s-au înscris pe liste permanente în străinătate să fie înregistraţi în zilele alegerilor tot pe listele suplimentare. Noua prevedere care permite partidelor politice să obţină copii după listele suplimentare a fost criticată de reprezentanţi ai societăţii civile pentru nerespectarea legislaţiei pentru protecţia datelor personale şi a fost contestată de Avocatul Poporului la Curtea Constituţională.
Înscrierea candidaţilor s-a realizat pe baza depunerii unor liste care ar trebui să cuprindă cel puţin 200.000 de susţinători; contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, acest număr depăşeşte 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste.
Procesul de validare a listelor de semnături, insuficient detaliat de prevederile legale, a fost lipsit de transparenţă şi nu s-a bucurat de încredere din partea interlocutorilor echipei FiecareVot. Biroul Electoral Central a emis opt hotărâri de respingere a unor candidaturi; unul dintre candidaţii respinşi a contestat decizia la Curtea Constituţională, care a admis contestaţia şi a dispus înregistrarea candidaturii.
Opt dosare penale
Biroul Electoral Central a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu opt dosare de susţinere a unor candidaturi, în care semnăturile prezentate ca aparţinând unor persoane diferite aveau elemente de similitudine evidente. Dintre aceste opt candidaturi, cinci au fost validate. În total, BEC a înregistrat 14 candidaţi, dintre care doi independenţi.
În campania electorală, dreptul la liberă exprimare şi dreptul la asociere au fost respectate, iar candidaţii au avut posibilitatea de a-şi organiza campania şi de a-şi transmite mesajul către alegători fără restricţii. Deşi a existat un mediu competitiv, campania s-a desfăşurat lent, vizibilitatea celor mai mulţi dintre cei 14 candidaţi înscrişi a fost foarte redusă, discursul de campanie a fost dominat în bună măsură de subiectul crizei politice şi guvernamentale, iar absenţa dezbaterii pe temele conţinute în programele candidaţilor a redus interesul public pentru procesul electoral şi a afectat şansa electoratului de a face o alegere informată.
Majoritatea candidaţilor au eludat reglementările privind materialele permise în campanie – considerate în general ca fiind limitative şi de natură să reducă vizibilitatea campaniei – şi şi-au început activităţile de promovare cu săptămâni înaintea datei oficiale stabilite de lege, cu ocazia strângerii semnăturilor de susţinere pentru depunerea candidaturilor, utilizând inclusiv bannere, panouri şi alte materiale de mari dimensiuni, care sunt interzise în perioada campaniei.
Finanțarea
Pentru finanţarea campaniei electorale, limitele maxime au fost mărite de la 10.000 de salarii brute la 20.000 de salarii de bază minime brute pe ţară. Printr-o derogare de la lege competitorii electorali au putut folosi fondurile din subvenţii pentru campania electorală. Competitorii electorali au depus 70.258.904,02 lei contribuţii electorale pentru primul tur de scrutin, din care 579.174,91 pentru candidaţi independenţi şi 69.679.729,11 pentru partidele politice, alianţe şi minorităţi. Peste jumătate din fondurile cheltuite au provenit din subvenţii. Datorii au fost înregistrate în cazul a patru dintre candidaţi, cele mai mari sume aparţinând PNL. Cheltuielile de promovare efectuate de partide şi candidaţi în perioada premergătoare campaniei nu au fost declarate cheltuieli de campanie, ci s-au încadrat în categoria cheltuielilor pentru promovarea partidelor, transparenţa acestora fiind mai redusă.
În ce priveşte informarea alegătorilor, Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat materiale pentru alegătorii din ţară şi din străinătate, iar Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Românilor de Pretutindeni şi ambasadele României în străinătate s-au implicat activ în campania de informare a alegătorilor din afara graniţelor. Eficienţa programelor de informare a alegătorilor a fost totuşi redusă, inclusiv datorită bugetului insuficient alocat.
Pentru observarea alegerilor, AEP a acreditat un număr considerabil de organizaţii interne şi internaţionale, printr-o procedură mult simplificată faţă de alegerile precedente. Contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, legea electorală face referire doar la observarea zilei alegerilor şi nu menţionează observarea tuturor aspectelor procesului electoral. Faptul că printre organizaţiile neguvernamentale acreditate s-a numărat şi o asociaţie al cărei lider era în acelaşi timp candidat independent la alegeri reprezintă un potenţial conflict de interese fără precedent.
Majoritatea instituţiilor contactate de FiecareVot au arătat deschidere şi au comunicat cu observatorii într-o manieră transparentă; solicitarea echipei FiecareVot de a stabili o întâlnire cu reprezentanţi ai BEC a fost refuzată, iar o solicitare asemănătoare către BESVS 48 a rămas fără răspuns.
Ziua alegerilor
Ziua alegerilor s-a desfăşurat în majoritatea secţiilor de votare observate în condiţii normale, cu respectarea legislaţiei, şi a fost în general bine organizată. Nu s-au înregistrat incidente majore, iar observatorii FiecareVot nu au identificat nereguli sistematice de natură să afecteze procedurile de votare sau stabilirea rezultatelor.
SIMPV a funcţionat în condiţii normale în cea mai mare parte a secţiilor observate. Mai multe detalii despre ziua alegerilor pot fi consultate în rapoartele preliminare, publicate în luna noiembrie.
Procesul de centralizare a rezultatelor s-a realizat fără blocaje semnificative. Observatorii au considerat că nu existat dificultăţi în completarea proceselor verbale de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare. Nu au fost înregistrate indicii de fraudă. Au fost înregistrate erori legate de aplicaţia de centralizare a rezultatelor, care au condus inclusiv la nevoia de a corecta prin decizie BEC procesele verbale.
Accesul persoanelor cu dizabilităţi a fost asigurat mai eficient decât la alte alegeri, deoarece alegătorii cu mobilitate redusă care nu şi-au putut exprima votul la secţiile unde erau arondaţi pe listele permanente din cauza lipsei de accesibilitate a secţiilor de votare au avut, pentru prima dată, posibilitatea de a vota pe liste suplimentare la orice secţie de votare accesibilă. Prevederile legate de urna specială (mobilă) rămân însă destul de restrictive, întrucât perioada alocată depunerii cererilor este de doar două ore în preziua alegerilor.
Votul în străinătate
Organizarea votării în străinătate a fost mult îmbunătăţită la secţiile de votare – unde prezenţa la vot a fost cea mai mare înregistrată până în prezent – datorită noilor reglementări care au introdus votul în avans în zilele de vineri şi sâmbătă dinaintea fiecărui tur de scrutin, preluarea semnăturilor pe listele suplimentare în format electronic, suplimentarea numărului de tablete şi de membri BESV şi posibilitatea ca toţi membrii BESV să îndeplinească rolul de operatori SIMPV, precum şi datorită organizării unui număr de secţii de votare mult mai mare decât la alegerile precedente. Instituţiile implicate în organizarea procesului au depus eforturi considerabile pentru organizarea unui număr mare de secţii de votare.
Votul prin corespondență
Votul prin corespondenţă a înregistrat un număr relativ redus de participanţi, iar organizarea procesului, deşi a beneficiat de o serie de măsuri binevenite – introducerea posibilităţii de a trimite plicurile la sediile reprezentanţelor diplomatice şi, în cazul alegătorilor ale căror plicuri nu au fost înregistrate la birourile electorale pentru votul prin corespondenţă, de a vota la secţia de votare – s-a dovedit dificilă, în principal datorită reglementărilor legale contradictorii sau neclare, precum şi datorită unor neajunsuri de ordin tehnic legate de materialele electorale şi de funcţionarea unor servicii poştale din străinătate. AEP a informat alegătorii privind înregistrarea plicurilor.
Observatorii care au vizitat cele trei birouri pentru votul prin corespondenţă din Bucureşti au semnalat la primul tur de scrutin neajunsuri considerabile în timpul numărării voturilor, printre care condiţiile improprii în care au lucrat birourile electorale şi numărul excesiv de alegători alocaţi fiecărei secţii de votare.
