Contractele de muncă part-time s-au “evaporat” după ce s-a modificat legislația fiscală. Începând din august, unii dintre cei cu contracte part-time plătesc la stat contribuții la nivelul salariului minim pe economie. În Dolj, mii de contracte part-time au fost reziliate. Este echitabil să încaseze statul mai mult decât angajatul?
Un act normativ care a modificat legislația fiscală a stabilit că anumite persoane care aveau contracte de muncă cu timp parțial de lucru să plătească la stat contribuții la nivelul salariului minim pe economie. Aceste modificări conduc la o situație ieșită din comun, în care angajatul încasează mult mai puțin decât primește statul.
De exemplu, o persoană care are doar un contract de două ore pe zi și nu are alte venituri salariale ar încasa pentru luna august 400 de lei, de exemplu, în timp ce statul ar încasa de la acel salariat impozit și contribuții de 1.083 de lei pe lună, bani ce trebuie plătiți de către angajator.
La nivel național, peste 100.000 de contracte part-time au fost reziliate până la începutul lunii august. De asemenea, un sondaj al Consiliului IMM-urilor, dat publicității recent, arată că majoritatea antreprenorilor cu angajați part-time au făcut sau se pregătesc de concedieri.
Statul ar încasa de trei-cinci ori mai mult decât angajatul
Situația mai gravă se poate întâmpla la o persoană care are trei contracte de muncă part-time la angajatori diferiți, pe 2 ore pe zi, de la care încasează 600 de lei pe lună. De exemplu, o femie de serviciu.
Pentru că legiuitorul nu a clarificat legislația fiscală prea bine, cei trei angajatori ai femeii de serviciu achită la stat impozite și contribuții care trebuie să fie calculate la nivelul a trei salarii minime pe economie. Aceste taxe plătite pentru o persoană totalizează 3.249 de lei pe lună. Situația frizează absurdul: angajatul să câștige 600 de lei, iar statul să încaseze 3.249 de lei, în interval de o lună.
Au dispărut mii de contracte de muncă
Cum era de așteptat, multe persoane sau angajatori au renunțat la contractele part-time, din cauza suprataxării. GdS a efectuat o analiză a datelor furnizate de Inspecția Muncii privind evoluția numărului de contracte part-time, precum și a numărului de contracte cu normă întreagă, dar cu salariul minim pe economie. Am solicitat numărul de contracte part-time existente înainte și după apariția OUG 16/2022 care a modificat Codul fiscal. Precum și numărul de contracte cu normă întreagă, dar cu salariul minim pe economie evidențiat în acte.
În dată de 04.07.2022 existau în Dolj 32.710 contracte de muncă part-time. La data de 08.08.2022 mai erau active 28.656 de contracte part-time. În scădere cu 4.054 de contracte de muncă.
Câte contracte part-time au fost reziliate în Dolj
Guvernanții mizau pe faptul că unele contracte part-time se vor transforma în contracte full-time, cu salariul minim pe economie.
În realitate, mii de contracte part-time au fost reziliate. Astfel că, pentru acestea, statul nu mai încasează niciun ban.
Conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, la solicitarea GdS, la 04.07. 2022 existau în Dolj 23.787 de contracte de muncă încheiate cu salariul minim pe economie.
La 08.08.2022 numărul contractelor cu normă întreagă și cu salariul minim pe economie urcase la 25.184. Cu 1.397 de contracte în plus față de luna anterioară analizată. Dar în același interval analizat au dispărut 4.054 de contracte part-time și au apărut în plus doar 1397 de contracte cu salariul minim. Putem trage concluzia că diferența de 2.657 de contracte part-time nu mai există active. Au fost reziliate.
Dacă presupunem că pentru fiecare astfel de contract part-time statul încasa lunar impozit pe venit și contribuții de minimum 400 de lei pe luna, în medie, atunci doar din cauza contractelor reziliate în Dolj, statul nu mai încasează 1.062.800 de lei pe lună. Pentru contractele transformate din part-time în contracte cu salariul minim, statul încasează mai puțin decât încasa din cele peste 4000 de contracte part-time care au dispărut.
