În prima semifinală, suedezii de la Orebro au fost foarte aproape să elimine Sparta Praga. Atât de aproape, încât e de mirare că n-au făcut-o. Practicând un joc foarte bun, precis, cu echilibru între atac și apărare, Orebro conducea, la jumătatea partidei, cu 3-0 (!).
Foarte repede, Sparta a redus din diferență, pentru ca un pic mai târziu suedezii să trimită pucul în bară. Dacă ar fi făcut 4-1, poate că altfel ar fi stat lucrurile ulterior.
Așa însă, Sparta a prins curaj pentru a înregistra o revenire uluitoare: până la sfârșitul reprizei a doua, cehii au mai punctat de trei ori și au preluat conducerea cu 4-3. Poate că au simțit că mai au foarte puțin până la a-și face bagajele și s-a declanșat un resort interior, care a făcut posibil acest comeback, în timp ce suedezii, căzuți întrucâtva psihic, au fost incapabili să reacționeze.
Repriza a treia nu a fost o ”demonstrație” pentru praghezi, după modelul meciului cu Davos, a fost una echilibrată, cu Orebro atacând furibund pe final de meci, dar nu s-a mai marcat: 4-3 pentru Sparta, care și-a deschis astfel drumul către finală.
În meciul-vedetă, Ambri-Piotta le-a refuzat celor de la Davos șansa revanșei în fața celor de la Sparta Praga, impunându-se clar, cu scorul de 5-0. Mai inspirați, mai în formă, elevii lui Luca Cereda au avut o nouă prestație convingătoare, în timp ce echipierii lui Davos au părut obosiți. La un moment dat au avut și superioritate de 5-3, însă nu au reușit să o finalizeze.
O finală dominată de elvețieni, dar decisă la lovituri de penalitate
Așadar, în marea finală s-au întâlnit, oarecum surprinzător după calculele hârtiei făcute la startul competiției, dar meritat și logic după evoluțiile din teren, echipele HC Ambri-Piotta și Sparta Praga.
Partida a stat, așa cum era de așteptat, sub semnul echilibrului, dar spectacolul nu a lipsit, ba chiar a fost ”la el acasă”.
În minutul 6 al primei reprize, Formenton deschide scorul pentru elvețieni, deviind superb un șut al lui Chlapik, pentru ca doar câteva zeci de secunde mai târziu Sparta să egaleze, portarul gazdelor văzând târziu șutul bine plasat al lui Tomasek.
În minutul 4 al reprizei secunde, tot Formenton îi aduce pe elvețieni în avantaj, după un frumos gol marcat în inferioritate numerică.
Ambri-Piotta a fost, obiectiv, echipa mai bună în acest meci, a dominat și s-a apărat exact, a lăsat o impresie excelentă chiar dacă nu a mai marcat în repriza a treia, însă un gol venit la una dintre destul de rarele ocazii ale cehilor, marcat cu 6-7 minute înainte de final (marcator R. Horak), a făcut ca tabela să arate 2-2.
Elvețienii au mai avut două ocazii mari de a înscrie în timpul regulamentar, dar apărarea cehă a fost la post.
De menționat că, în afara finalei, niciun meci de la actuala ediție a Cupei Spengler nu a necesitat prelungiri, deși multe partide s-au încheiat cu scoruri la limită.
Prelungirile au fost dramatice, ambele echipe trecând pe lângă victorie, dar nu s-a mai marcat. Gazdele au fost de două ori în situație de 1-1 cu portarul, dar Kovar a intervenit excepțional. Juvonen a salvat și el într-o situație similară.
La loviturile de penalitate, Juvonen a făcut minuni și putem spune că a avut un aport decisiv la câștigarea trofeului de către Ambri-Piotta, parând 4 lovituri din 5. Pentru elvețieni au înscris Burgler și Pestoni, astfel încât Ambri-Piotta a câștigat loviturile de penalitate cu 2-1.
Desigur, penalty-urile sunt și loterie, dar având în vedere că elvețienii au tras de două ori în bară, victoria lor o consider meritată. Performanță extraordinară pentru mica echipă Ambri-Piotta și antrenorul Luca Cereda, care cuceresc trofeul la prima prezență în finală! De notat că Ambri și Piotta sunt două micuțe localități elvețiene, cu o populație totală de 500 de persoane, dar echipa de hochei are peste 40 de fan-cluburi în Europa!
În orice caz, în finală s-au confruntat cele mai bune echipe ale turneului, asta e sigur.
O ediție îndelung așteptată, care și-a răsplătit din plin fanii prin calitatea spectacolului oferit.
