În ultimii ani, pe fondul creșterii decalajelor demografice, au fost întreprinse eforturi intense de reformă a sistemelor de pensii, care au implicat dezvoltarea sistemelor de pensii finanțate prin capitalizare și gestionate de sectorul privat. Astfel de sisteme vor juca un rol din ce în ce mai important în asigurarea veniturilor la pensie, iar activele de pensii private vor juca un rol din ce în ce mai important pe piețele financiare, în special ca sursă de economisire pe termen lung.
Fondurile de pensii private din România au performat puternic în ultima perioadă depășind nivelurile rentabilității înregistrate în perioada anterioară pandemiei, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat fiind de 7,36% la finalul lunii mai 2024. Chiar dacă în ultimii ani piețele financiare au experimentat fluctuații considerabile, fondurile de pensii private au dat dovadă de reziliență, șocurile temporare fiind resorbite rapid, trendul actual fiind de creștere continuă și susținută.
Activele totale acumulate în sistemului de pensii private au ajuns la valoarea de 29,04 mld. EUR, cu o creștere a activelor din ultimul an de 29,52%. Ca procent din PIB, activele fondurilor de pensii private reprezintă 8,18%1. Fondurile de pensii administrate privat însumează active de 28 mld. EUR, în timp ce fondurile de pensii facultative au ajuns la 1,04 mld. EUR. Față de finalul anului 2023, activele fondurilor de pensii private au crescut cu 9,96%, fapt datorat în special evoluției pozitive a acțiunilor listate la BVB, acestea având un randament de 25% în această perioadă.
Luând în considerare valoarea totală a activelor fondurilor de pensii private de la finalul anului 2023, comparativ cu finalul anului 2022, acestea au avut o creștere de 31,35%, fapt care situează fondurile de pensii din România pe locul 7 din 71 de state analizate de către OCDE în studiul Pension Market in focus 20232. Conform aceluiași studiu, creșterea la nivel global a activelor de pensii private din anul 2023 a fost rezultatul unor progreseatât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pe termen scurt, jurisdicțiile raportoare au atribuit creșterea activelor câștigurilor din investiții în 2023. Inflația și creșterea salariilor au susținut, de asemenea, creșterea valorii contribuțiilor virate din salarii. Pe termen lung, creșterea activelor reflectă, de asemenea, maturizarea sistemului de pensii private în multe țări, cu un aflux tot mai mare de contribuții care depășește încă nivelul sumelor plătite din sistem. De exemplu, multe țări au încercat să își consolideze sistemul de pensii private și să crească numărul de persoane care economisesc în vederea pensionării prin instituirea obligativității de participare la un plan de pensii private (de exemplu Armenia, Grecia și Georgia), prin introducerea programelor de aderare automată.
Activele fondurilor de pensii private au fost investite cu precădere în titluri de stat emise de statul Român, într-un procent de 65,11%. Fondurile de pensii private au mai investit în acțiuni 25,20%, în obligațiuni corporative 4,49%, în organisme de plasament colectiv 2,76%, depozite bancare 1,29%, precum și în alte instrumente un procent de 1,14% (obligațiuni municipale, obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale, ETC, etc.).
Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de peste 93% este investit în instrumente emise de România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor o creștere economică sustenabilă. Prin investițiile efectuate atât pe piața primară, cât și pe piața secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital.
Pe lângă creșterea activelor fondurilor de pensii private, s-a înregistrat și o creștere a numărul total de participanți. La finalul lunii mai 2024 numărul total de participanți a ajuns la 8,96 mil. cu o creștere a numărului de participanți din Pilonul II de 147 mii de participanți. Totodată, se evidențiază o creștere vizibilă a interesului românilor pentru pensiile facultative în ultimul an, numărul participanților crescând cu 95 mii participanți, ceea ce reprezintă o creștere de 14% față de aceeași perioadă a anului anterior.
În contextul procesului de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la începutul lunii iunie 2024 a avut loc la sediul organizației de la Paris evaluarea României în Grupul de lucru al OCDE pentru pensii private (WPPP). Această evaluare constă în analiza detaliată a modului în care practicile și politicile României în domeniul pensiilor private se aliniază la cele două instrumente juridice OCDE în domeniu, respectiv Recomandarea privind principiile cheie referitoare la reglementarea pensiilor private și Recomandarea privind buna proiectare a planurilor de pensii cu contribuții definite.
Conform principiilor de bază ale OCDE, investițiile fondurilor de pensii private trebuie să fie aliniate cu orizontul investițional, cu obiectivele de risc și randament, respectiv să țină seama de natura pe termen lung a economisirii pentru pensionare și a eventualelor obligații viitoare.
Fondurile de pensii private iau în considerare cerințele cantitative și principiile de prudență în efectuarea investiților, ținând seama de obiectivele de calitate, securitate, lichiditate și rentabilitate. Reglementările privind investițiile ar trebui să ia în considerare principiile legate de diversificarea și dispersia riscurilor. În acest sens, investițiile în străinătate ale fondurilor de pensii private ar trebui să fie permise, sub rezerva respectării principiilor de gestionare prudentă. Astfel, posibilitatea investirii în emitenți din alte state este strâns legată de analiza riguroasă a riscurilor și oportunităților aferente investiției.
În acest context, au fost apreciate progresele realizate de țara noastră în vederea alinierii la instrumentele juridice și la practicile promovate de OCDE. O modificare legislativă importantă din acest an a reprezentat-o creșterea procentului de contributivitate la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) de la 3,75% la 4,75% din salariul brut începând cu luna ianuarie 2024. Totodată, începând cu luna mai 2024, a fost revizuit cadrul legislativ în ceea ce privește investirea activelor fondurilor de pensii private, ce vizează lărgirea orizontului investițional prin posibilitatea efectuării de investiții pe piețe reglementate din state membre OCDE, piețe ce au în vedere cele mai bune practici din domeniu, fapt ce presupune o diversificare a paletei investiționale a fondurilor de pensii private. De menționat faptul că, diversificarea investițiilor a fondurilor de pensii private presupune păstrarea profilului de risc asumat prin politica de investiții și îndeplinirea cerințelor de prudențialitate și calitate a activelor.
În viitor, în vederea susținerii reformei sistemului de pensii, precum și pentru o mai bună aliniere a legislației din domeniul pensiilor private la standardele OCDE, principala temă de analiză inter-instituțională vizează elaborarea legislației pentru faza de decumulare a fondurilor de pensii private (pay-out phase). De asemenea, sunt luate în considerare obiective strategice precum menținerea rolului Pilonului II de complementaritate a sistemului public de pensii, creșterea inclusivității prin extinderea categoriilor de persoane eligibile care ar putea contribui la Pilonul II, dar și creșterea gradului de diversificare a opțiunilor de investiții ale fondurilor de pensii private.
Motto-ul OCDE ”Politici mai bune pentru o viață mai bună” ar trebui să fie principala caracteristică a politicilor elaborate, în vederea îmbunătățirii bunăstării oamenilor, atât pentru generația actuală, cât și pentru generațiile viitoare.
1 PIB martie 2024 1.767,3 mld. lei
2 OECD (2023), Pension Markets in Focus 2023, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/28970baf-en
