Duminică noaptea, spun corespondenții agențiilor străine de presă aflați pe fronturile din Ucraina, au fost cele mai cumplite momente din confruntările de până acum, opoziția forțelor ucrainene și a voluntarilor din orașele atacate fiind surprinzător de puternică pentru trupele Rusiei. Bombardamentele, atacurile cu rachete operate de forțele ruse au devenit extrem de violente în localități importante din partea estică a Ucrainei, la Maliupol, Mikolaev, Sumi, Harkov, Cerniguiv și tot mai aproape de Kiev. Raidurile aeriene de duminică noaptea la Harkov au vizat turnul de televiziune, un mare complex sportiv, o universitate locală și numeroase imobile civile, demonstrându-se minciuna permanentă a lui Vladimir Putin, potrivit căruia trupele ruse vizează doar obiective militare. Harkovul, au relatat refugiați ajunși în vestul țării, este aproape complet distrus. Culoarele umanitare promise la a doua rundă de negocieri ruso-ucrainene nu au funcționat nici duminică, civilii care au încercat să plece din Mariupol sau Kiev fiind supuși din nou bombardamentelor. Patru astfel de culoare au fost redeschise luni dimineață, în speranța că ele vor funcționa totuși și nu vor fi bombardate.Trupele ruse sunt în continuare concentrate pe capturarea orașului Mariupol, punct-cheie ce poate asigura libera comunicație terestră între Rusia și Crimeea. Surse din Moscova susțin că deschiderea, luni dimineață, a culoarelor umanitare din Ucraina a fost decisă la ”solicitarea personală” a președintelui francez Emmanuel Macron, adresată duminică în noua convorbire telefonică privind găsirea unei ieșiri din actualul război.
În timp ce armata rusă se apropie tot mai mult de Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunța duminică seară iminenţa unei ofensive ruse, a unor puternice bombardamente la Odesa, în sudul țării, punct strategic vizat în mod special de către agresori.
Exodul continuă
În fața agravării situației, exodul civililor se intensifică. Peste 1,5 milioane de refugiați ucraineni au traversat frontiera către țările vecine în ultimele 10 zile. În gările orașelor ucrainene amenințate de militarii ruși, are loc un adevărat haos scăpat totalmente de sub control. Femeile, copiii se bat pentru un loc în trenurile care să-i ducă la frontiera de vest, la Lvov. Bărbații rămân să lupte alături de armata ucraineană contra agresorilor.
Efortul diplomatic
Pe frontul diplomatic, eforturile continuă, dar fără succes deocamdată. Este așteptată cea de a treia rundă de negocieri, luni, între delegații ale Rusiei și Ucrainei. Șanse prea mari de a găsi o soluție a conflictului nu sunt, dacă avem în vedere și declarația de duminică a lui Vladimir Putin în convorbirea telefonică cu Emmanuel Macron în care sublinia, repet, sublinia că indiferent pe ce cale – diplomatică sau război – obiectivul pe care și l-a stabilit Rusia privind Ucraina va fi atins, respectiv ”denazificarea” și ”demilitarizarea” acestei țări. A promis cel puțin că nu are în plan bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie sau a altor centrale nucleare ucrainene.
Ce solicitare a Rusiei ar fi înclinată Ucraina să accepte la negocierile de pace
Ucraina nu este dispusă să facă compromisuri cu privire la integritatea sa teritorială în negocierile cu Rusia, dar este deschisă să discute despre o renunțare la aderarea la NATO, a declarat unul dintre negociatorii ucraineni, citat de Reuters. Ucraina a spus în repetate rânduri că își dorește aderarea la Uniunea Europeană și NATO, însă Moscova se opune, președintele Vladimir Putin argumentând că o potențială apartenență a Ucrainei la NATO ar fi o dovadă a ceea ce el descrie drept o agresiune NATO împotriva Rusiei. „Răspunsul pe care îl primim de la țările NATO este că nu sunt pregătiți nici măcar să discute despre a ne primi în NATO, pentru următoarea perioadă de cinci sau zece ani”, a spus negociatorul ucrainean David Arakhamia. „Suntem gata să discutăm despre câteva modele non-NATO. De exemplu, ar putea exista garanții directe din diferite țări precum SUA, China, Marea Britanie, poate Germania și Franța. Suntem deschiși să discutăm astfel de lucruri într-un cerc mai larg, nu numai în discuțiile bilaterale cu Rusia, ci și cu alți parteneri”, a declarat Arakhamia.
Kievul refuză culoarele umanitare propuse de Rusia. Emmanuel Macron acuză Moscova de ”cinism moral și politic”
Moscova s-a angajat luni să respecte o încetare temporară a focului pentru instituirea a șase culoare umanitare pentru a se permite evacuarea civililor din orașele bombardate. Patru din ele erau în așa fel orientate încât refugiații urmau să ajungă în Rusia și Belarus. Kievul a considerat ”inacceptabile ” astfel de culoare, toate fiind în continuare și ținte ale bombardamentelor. La afirmațiile rușilor că decizia constituirii acestor culoare a fost luată la intervenția președintelui Macron, în convorbirea telefonică de duminică cu președintele Putin, președintele francez a denunțat ceea ce el a numit ”cinismul moral și politic” al președintelui rus privind culoarele umanitare. Emmanuel Macron a denunțat afirmațiile Moscovei. ”Nu cunosc mulți ucraineni care să dorească să se refugieze în Rusia”, a spus el într-o declarație pentru canalul LCI, preluată de ”Le Figaro”. ”Asta este ipocrizie, o făcătură de comunicație pe care o resping”, a spus el.
