Deficitul bugetar a fost realizat cu ”legea în mână”

Pachetul 2 al guvernului Bolojan a fost prezentat în fața opiniei publice, senzația fiind aceea că premierul și echipa lui face ceea ce trebuie făcut. Evident, nu este plăcut, dar este necesar. În condițiile în care începând cu 2020 s-au dat nu mai puțin de 5 ordonanțe ,,trenuleț” care au majorat de fiecare dată impozitele și taxele, de exemplu impozitul pe dividende a crescut în 3 ani (2023-2026) de la 5% la 16%, în schimb cheltuielile bugetare nu s-a reușit să fie reduse, celebre rămânând tăierile de posturi neocupate, care oricum nu produceau cheltuieli, ba mai mult, au crescut, este normal și moral ca, în sfârșit, să se reducă și risipa bugetară.

În primul pachet al guvernului Bolojan s-au mărit, din nou, impozitele și taxele, au fost eliminate unele scutiri, poate că cele privind CASS-ul pentru mame ar trebui revizuit puțin, cert este că aceste măsuri au produs mai puțină emoție decât acest al doilea pachet de măsuri. Dacă la primul pachet foarte mulți criticau guvernul că nu a început cu tăierea de cheltuieli bugetare, acum când a prezentat măsurile cu reducerea acestor cheltuieli bugetare guvernul este și mai tare criticat. Cine să ne mai înțeleagă? Ba și colegii de coaliție, unii dintre ei, critică măsurile luate de guvern, guvern din care fac parte. Păi, domnilor, cum vreți să rezolvați problema deficitului bugetar, dar mai mult, să câștigați încrederea populației și a creditorilor externi, mergând în continuare cu risipa bugetară? Mergând în continuare cu indemnizație de 70.000 lei pentru o ședință de consiliu de administrație, adică cu 1-2 ore de muncă pe lună? Am văzut că unii cetățeni se întreabă ce au făcut organele de control ale statului, Ministerul de Finanțe și Curtea de Conturi, de ce nu au sesizat aceste anomalii. De ce? Pentru că nu se încălca legea, legea fiind făcută în așa fel încât toate aceste aberații să se poată întâmpla, ca atare nu avem ce să le reproșăm acestor organe de control, dar, în schimb, trebuie revizuită legislația, pentru ca asemenea aberații să fie eliminate din actuala legislație. O lege trebuie respectată, organele care trebuie să se pronunțe urmăresc respectarea legii, nu dacă ea este bună sau nu!

Cu alte cuvinte, deficitul bugetar s-a făcut cu ”legea în mână”! Acum când se încearcă, în sfârșit, să se corecteze aceste lucruri, criticăm! Păi, să ne hotărâm odată ce vrem! Înțeleg, este greu să renunți la privilegii, dar trebuie, nu mai este loc de întors. Se întreba într-o emisiune TV, retoric, fostul prim-ministru Stolojan, cum este posibil ca într-un an, 2024, în care am făcut deficit de 9,3%, ne-am împrumutat la nivel record, asta o spun eu, dar totuși creșterea economică să fie de doar 0,8%? Evident, pentru că ne-am împrumutat pentru consum, nu pentru investiții, banii s-au dus, iar noi și generațiile viitoare va trebui să plătim aceste împrumuturi, dar ce este mai rău este că, având nevoie în continuare de împrumuturi, nu prea mai găseam amatori să ne împrumute sau găseam la niște dobânzi înrobitoare. În această situație ajungând, putem, totuși înțelege că așa nu mai merge? În treacăt, să reamintim că România a mai trecut prin 2 perioade de incapacitate de plată, pentru o firmă s-ar traduce faliment, în 1933 și 1982, iar în 1998 a fost foarte aproape de incapacitate, atunci avea în rezervă 440 milioane de dolari în condițiile în care datoria era de mai multe miliarde de dolari, numai Bancorexul, banca statului, avea o datorie de 2,5 miliarde de dolari, conform fostului președinte Emil Constantinescu. Atunci ne-au salvat vestul, Franța, Germania, SUA și China, care ca un gest de încredere a deschis depozit la BNR la rugămintea noastră, ba chiar în 2 rânduri, tot conform celor declarate de Emil Constantinescu la o emisiune de la Radio Actualități din 2009. Deci, există posibilitatea de a intra în incapacitate de plată chiar și pentru o țară, iar noi am fost nu departe de această situație.