Studiu Mazars
La finalul anului 2024, Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) pentru anul 2022. La nivelul UE, gradul de colectare a scăzut cu aproximativ 0,4%, deficitul crescând de la 6,6% în 2021 la 7% în 2022.
Totuși, dacă analizăm veniturile încasate din TVA, acestea au crescut în 2022 cu aproximativ 109 miliarde de euro comparativ cu 2021. Această creștere se datorează în mare parte relaxării restricțiilor impuse în timpul pandemiei COVID-19. Companiile, în special cele din sectoarele puternic afectate, precum ospitalitatea și serviciile, și-au reluat activitatea în condiții normale, ceea ce a dus la o creștere a veniturilor din TVA pentru statele membre.
Cele mai mici deficite de încasare a TVA în 2022 au fost înregistrate în Cipru (-0,7%), Portugalia (1,3%) și Irlanda (1,6%). La polul opus, cele mai mari deficite au fost observate în Slovacia (14,6%), Malta (25,9%) și România (30,6%). Din punct de vedere al valorii nominale a deficitului de încasare a TVA (VAT Gap), Italia conduce clasamentul cu 16,3 miliarde de euro, urmată de Germania (12,9 miliarde de euro) și Franța (12,8 miliarde de euro). Cele mai mici deficite nominale de TVA au fost înregistrate în Cipru (-18 milioane de euro), Estonia (152 milioane de euro) și Luxemburg (184 milioane de euro).
„În 2022, România a continuat să conducă clasamentul UE privind decalajul de încasare a TVA din punct de vedere procentual, în ciuda unei scăderi de 4,2% față de anul anterior. Țara pierde în continuare aproximativ o treime din TVA-ul care ar trebui colectat, iar în 2022, valoarea nominală a acestor pierderi a depășit pragul de 8 miliarde de euro.
După 10 ani consecutivi în care deficitul de încasare a TVA a depășit 30%, România intră pentru prima oară pe un trend descendent, marcând o scădere semnificativă a acestuia. Reamintim faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include un pachet de măsuri prin care Ministerul Finanțelor și-a asumat cea mai amplă reformă a administrației fiscale, bazată pe digitalizare. Obiectivul este reducerea deficitului de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale până în 2026, comparativ cu 2019, când acesta era de 34,7%. Astfel, România ar trebui să ajungă la un deficit de colectare de 29% în 2026.”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars în România.
Momentan, această scădere nu poate fi atribuită în totalitate măsurilor de digitalizare fiscală adoptate de autoritățile române. Totuși, având în vedere angajamentul ferm al ANAF și al Ministerului de Finanțe de a reduce considerabil deficitul de încasare și calendarul de implementare al acestor măsuri, ne așteptăm ca rezultatele să fie reflectate în raportul VAT Gap care va fi publicat anul viitor, pentru anul 2023. În acel raport, vor fi vizibile efectele implementării sistemelor RO e-Factura și RO e-Transport, precum și ale raportării SAF-T.
„Printre măsurile implementate în 2022, reamintim: obligația de raportare în sistemul național de facturare electronică (RO e-Factura), introdusă începând cu 1 iulie 2022 pentru tranzacțiile din relațiile B2G și B2B, desfășurate cu bunuri cu risc fiscal ridicat. De asemenea, a fost introdusă obligația de raportare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal, efectuate pe teritoriul național, în sistemul național de monitorizare RO e-Transport, tot începând cu 1 iulie 2022. Nu în ultimul rând, începând cu 1 ianuarie 2022, marii contribuabili au fost obligați să depună declarația SAF-T (Standard Audit File for Tax), însă, având în vedere perioada de grație acordată de autorități, această obligație a devenit efectivă începând cu 2023.”, a menționat Miruna Cîrstea, Tax Manager, Forvis Mazars în România.
În plus, ANAF și Ministerul Finanțelor au continuat procesul de reducere a deficitului de colectare a TVA, prin conturarea bazei legale care a permis instituirea sistemelor de digitalizare fiscală. În cazul sistemului RO e-Factura, acesta a fost extins începând cu 2025 și pentru relația B2C, în timp ce pentru relația B2B a fost obținută o derogare specială din partea Comisiei Europene, iar la acest moment facturarea între persoane impozabile stabilite în România se desfășoară exclusiv prin sistemul RO e-Factura. Mai mult, în sistemul RO e-Transport trebuie acum raportate și transporturile rutiere internaționale de bunuri, iar SAF-T a fost extins pentru toate categoriile de contribuabili, inclusiv pentru cei nerezidenți, pentru care obligația de raportare a intrat în vigoare în acest an.
„RO e-TVA este cea mai nouă măsură de digitalizare implementată începând cu 1 august 2024 de către ANAF și Ministerul Finanțelor, menită să completeze sistemele deja existente și să reducă și mai mult deficitul de colectare a TVA. În acest sens, contribuabilii vor primi un decont de TVA precompletat de către administrația fiscală, cu informațiile declarate în RO e-Factura, RO e-Transport, SAF-T etc., iar diferențele sesizate între decontul depus de contribuabil și decontul e-TVA vor trebui justificate.”, a menționat Iosif Coman, Tax Senior Consultant, Forvis Mazars în România.
În concluzie, România face eforturi semnificative pentru atingerea scopului de reducere a deficitului de încasare a TVA. Rămâne totuși de văzut modul în care toate aceste sisteme și măsuri vor produce rezultate și vor conduce la o creștere semnificativă a încasărilor din TVA.
Specialiștii Forvis Mazars vor urmări în continuare demersurile autorităților în vederea creșterii încasărilor bugetare, precum și efectele pe care acestea le vor avea asupra mediului de afaceri, care, pe termen scurt, trebuie să facă față unor provocări fără precedent.
„Totuși, dacă analizăm veniturile încasate din TVA, acestea au crescut în 2022 cu aproximativ 109 miliarde de euro comparativ cu 2021. Această creștere se datorează în mare parte relaxării restricțiilor…”
Hmmm… in realitate Banca Centrala Europeana a tiparit miliarde de euro in pandemie pentru a acoperi deficitul bugetar al Comisiei UE care a avut „cheltuieli exceptionale” legate de pandemie.
Evident ca inflatia provocata de tiparirea de bani a dus si la cresterea incasarilor din TVA, doar stim ca prin anii 2020 – 2022 marfurile s-au scumpit accelerat.