Când degetele încep să rămână îndoite, fără să simți durere, dar și fără să le poți îndrepta complet, probabil că te întrebi dacă e ceva în neregulă cu tine. Nu e o accidentare, nu e o problemă de la articulație. Totuși, ceva pare că nu e normal. În multe cazuri, simptomele descrise pot avea legătură cu o afecțiune numită maladia Dupuytren.
Această condiție afectează țesutul de sub pielea palmei și de pe degete. Nu apare brusc, ci evoluează lent, uneori pe parcursul mai multor ani. Poate părea o simplă rigiditate la început, dar în timp, lucrurile se complică. Mulți nu știu ce au până nu devine imposibil să mai întindă complet unul sau mai multe degete.
Ce este maladia Dupuytren?
Maladia Dupuytren este o afecțiune care implică îngroșarea și contractarea progresivă a unei benzi de țesut (fascia palmară) aflată sub pielea palmei. Acest țesut se transformă într-un cordon dur, care trage unul sau mai multe degete spre palmă. Cel mai frecvent sunt afectate degetul inelar și degetul mic.
Afecțiunea poartă numele unui chirurg francez, Guillaume Dupuytren, care a descris pentru prima dată această boală în secolul XIX. Nici măcar în prezent, cauzele exacte nu sunt complet înțelese, dar sunt cunoscuți mai mulți factori de risc.
Ai degetele îndoite și nu le poți întinde?
Dacă observi că un deget rămâne ușor îndoit și nu mai revine la poziția normală, chiar și când încerci să-l întinzi, e un semnal clar. Mai ales dacă nu simți durere și nu ai suferit nicio lovitură sau entorsă. În stadiile inițiale, pielea din palmă poate părea mai groasă sau poate apărea o mică umflătură fermă.
Pe măsură ce timpul trece, degetul afectat începe să se strângă din ce în ce mai tare. Gesturi simple, cum ar fi strângerea mâinii sau băgatul mâinii în buzunar, devin dificile. Dacă simți că nu mai poți ține un obiect sau că palma nu se mai deschide complet, e momentul să consulți un specialist în bolile și chirurgia mâinii.
Cine e mai predispus la această boală?
Afecțiunea apare mai des la bărbați decât la femei. De asemenea, este mai frecventă după vârsta de 50 de ani. Totuși, nu este exclus să apară și mai devreme, în special dacă există un istoric familial. Genetic vorbind, există o legătură clară, mai ales în rândul populației din Europa de Nord.
Printre factorii care pot favoriza apariția maladiei se numără:
- Istoricul familial;
- Diabetul;
- Consumul frecvent de alcool;
- Fumatul;
- Traumatismele repetate la nivelul palmei.
Niciuna dintre aceste cauze nu este sigură în mod individual, dar combinate, pot crește riscul de apariție.
Cum evoluează maladia?
La început, apare un mic nodul sub piele. Nu doare și nu deranjează. Dar în timp, se formează o bandă fibroasă, dură, care începe să tragă degetul. Pe măsură ce acest proces avansează, degetul nu se mai poate întinde, iar gesturile zilnice devin tot mai dificile.
Degetul mic e cel mai des afectat. În unele cazuri, și inelarul. Mai rar, apar semne și la degetul mijlociu sau la degetul mare. Evoluția nu este la fel pentru toți. Unii ajung în stadii severe în câțiva ani, alții rămân într-un stadiu stabil toată viața.
Ce simți dacă ai maladia Dupuytren?
Afecțiunea nu provoacă durere în majoritatea cazurilor. Tocmai asta o face greu de observat la început. Simptomele tipice includ:
- Noduli mici în palmă, fermi la atingere;
- Pielea devine mai tare în zona respectivă;
- Limitarea mișcării unuia sau mai multor degete;
- Cordon vizibil sub piele, care trage degetul.
Cu cât este diagnosticată mai devreme, cu atât există mai multe opțiuni de tratament. Ignorarea semnelor duce la complicații și la pierderea mobilității.
Se tratează maladia Dupuytren?
Tratamentul depinde de stadiul în care este depistată afecțiunea. Dacă degetele nu sunt încă afectate funcțional, nu e nevoie de intervenții imediate. Se poate monitoriza evoluția, dar e important ca pacientul să fie atent la orice modificare.
În stadiile mai avansate, tratamentul devine necesar. Printre opțiuni se află:
Injecții enzimatice
Se folosește o enzimă specială care ajută la dizolvarea fibrei care trage degetul. După injectare, degetul este mobilizat manual de către medic. E o procedură minim invazivă, dar nu e potrivită în toate cazurile.
Intervenția chirurgicală
Când deformarea e avansată și degetul nu se mai poate întinde deloc, chirurgia rămâne soluția cea mai eficientă. Se înlătură banda fibroasă și se restabilește mobilitatea.
Terapia post-intervenție
După operație, e importantă recuperarea. Exercițiile ghidate și fizioterapia ajută la menținerea mobilității și la prevenirea recidivei. Totuși, chiar și cu tratament, maladia Dupuytren poate reveni, motiv pentru care controalele periodice sunt importante.
E posibil să previi această afecțiune?
Prevenția nu este foarte clar definită, pentru că mulți factori implicați sunt genetici. Totuși, există câteva lucruri care pot ajuta:
- Menținerea unei igiene posturale bune când lucrezi cu mâinile;
- Evitarea traumatismelor repetate ale palmelor;
- Renunțarea la fumat;
- Controlul diabetului (dacă există).
Orice schimbare observi în mobilitatea mâinii ar trebui evaluată. Un consult de specialitate te poate ajuta să înțelegi dacă e o formă incipientă de maladia Dupuytren sau altceva.
Ce alte afecțiuni pot avea simptome similare?
Rigiditatea degetelor poate apărea și în alte situații. De exemplu:
- Artrita reumatoidă;
- Tenosinovita;
- Leziunile tendinoase;
- Sindromul de tunel carpian.
Diferențierea se face pe baza simptomelor, a examenului clinic și a unor investigații suplimentare. Important e să nu presupui că se va rezolva de la sine. Chiar dacă nu doare, o modificare de formă sau mobilitate trebuie urmărită.
Când să mergi la medicul de mână?
Ideal ar fi chiar de la primele semne: apariția unui nodul ferm în palmă, modificarea flexibilității unui deget, senzația că nu mai poți face anumite mișcări. Consultul de specialitate îți oferă o imagine clară asupra situației. Așteptarea nu ajută. Din contră, poate limita opțiunile terapeutice.
Cum te poate ajuta un tratament profesional?
Dacă ai fost diagnosticat cu maladia Dupuytren, tratamentul potrivit poate face diferența. De la intervenții minim invazive, până la soluții chirurgicale, important e să apelezi la profesioniști cu experiență. Recuperarea corectă este la fel de importantă ca intervenția în sine. Un plan bine structurat, cu monitorizare atentă, poate menține mâna funcțională pe termen lung.
