În numărul din luna decembrie al revistei de cultură universală ”Constelaţii diamantine”, prof. dr. Galina Martea semnează materialul ”Cultura naţională în limitele obscurantismului”, arătând că pentru progresul cultural sunt necesare ”timp, voinţă, recunoaştere de sine şi de mediu, în mod aparte, este nevoie de o schimbare radicală a mentalităţii”. Şi menţionând că, de exemplu, Basarabia de astăzi se prezintă ca ”o societate inhibată de trecuturi, cu o stare de înapoiere şi lipsă de cultură”, iar diriguitorii nu o ajută să facă niciun progres. Aduce, în analiza sa, şi un argument general valabil: ”incultura omului-putere este cea mai periculoasă armă în a distruge un popor”. E valabil, deci, şi la noi…
Nicolae Mareş continuă serialul ”Tudor Vianu şi Blaga”, ajuns la partea a treia, prezentând referatul întocmit de Tudor Vianu la traducerea capodoperei Faust, Partea I-a, efectuat de Ion Iordan, verificat cu o acribie aparte şi comparat prin sondaje cu traducerea realizată de Lucian Blaga.
Constantin Miu, în materialul ”Raportul arhaic modern în proza lui V. Voiculescu” , analizează mai multe lucrări ale acestuia, relevând că ”Miraculosul de factură păgână sau creştină, detectabil în basme, în povestirile lui V. Voiculescu devine miraculos magic”.
Mihai Caba semnează articolul ”Dosoftei, înaintemergătorul”, în care, studiind începuturile literaturii române, arată că «între înaintemergătorii literaturii române ale acelei epoci „de ev mediu întârziat”, George Călinescu îl pune la loc de cinste şi pe Mitropolitul Dosoftei». Putem găsi aici o adevărată mini-biografie a învăţatului român care, la 14 octombrie 2005, de sărbătoarea Sfintei Parascheva, a fost canonizat de Sinodul BOR, întrunit la Iaşi.
Doina Drăguţ ne oferă câteva ”Poeme”, mai puţin criptice, cu un mesaj mai direct decât de obicei, dar la fel de profunde: ”Prin jocul rafinat al minţii/ne înălţăm şi ne înţelegem rostul/limitaţi de legea propriei gândiri” (Jocul minţii), ”Ţintind spre culmile sublimului/ într-un termen iluziv/nedeterminat ambiguu/vedem ca o extensie în viitor/veşnicia ce durează dincolo/de începuturi/şi sfârşituri” (Extensie în viitor).
Un material relevant dedicat Zilei Naţionale a României semnează Galina Martea, sub titlul ”Ziua naţională a României – la a 30-a aniversare – importanţă şi necesitate”. În cuprins, analizează rolul şi locul unei sărbătoriri în societate, la modul general, pentru a se opri apoi asupra reperelor istorice şi semnificaţiilor particulare ale zilei de 1 Decembrie.
Al Florin Ţene abordează o temă extrem de actuală şi care ridică numeroase probleme, în materialul ”Fenomenul globalizării şi pericolul dispariţiei neamurilor”. Arătând, pe bună dreptate, că ”Migraţia poate contribui semnificativ la schimbul cultural, la dezvoltarea economică şi progres” (într-adevăr, fără schimb cultural am fi mult mai săraci), autorul atrage însă atenţia că ”globalizarea este un fenomen care estompează sau anulează unele tradiţii ale neamurilor” (pot apărea şi consecinţe nedorite, precum uniformizarea sau importarea unor concepţii periculoase pentru ansamblu).
Vavila Popovici continuă serialul ”Filosofia, Religia, Ştiinţa, Politica”, evocând figura filosofului David Hume, personalitate de prim rang a Iluminismului. În material, cu egală valoare de analiză a principiilor cât şi biografică, se relevă că ”Teoria morală a lui Hume a fost văzută ca o încercare unică de a sintetiza tradiţia morală modernă sentimentalistă, căreia Hume i-a aparţinut, cu tradiţia etică virtuală a filozofiei antice, cu care Hume a fost de acord cu privire la trăsăturile de caracter, mai degrabă decât actele sau consecinţele lor”. Şi ne oferă un citat memorabil: „Frumuseţea lucrurilor există în sufletul celui care le admiră”.
Mai semnează: Dragoş Niculescu, Janet Nică, Ion Popescu-Brădiceni, Florentin Smarandache, Livia Ciupercă, M.D. Gaftoneanu, Iulian Chivu, Ionel Popa, Octavian Mihalcea, Cezarina Adamescu, Daniel Ioniţă, Irina Lucia Mihalca, George Petrovai, Cristina Sava, Valentin Nicoliţov, Constantin Lupeanu, Ioan Păunescu, Daniel Marian, George Ioniţă, Camelia Opriţa, Vasile Dan Marchiş, Nicolae Bălaşa, Marin Mihalache, Demetriu Benedict Cârâc, Victor Macarevici, Philip Tudora.
”Constelaţii diamantine” rămâne, aşa cum ne-a obişnuit, un reper în publicistica culturală autohtonă, un produs care poate fi caracterizat (cred) ca elitist, dar nu exclusivist, fiindcă se adresează tuturor iubitorilor de litere, chiar dacă are un conţinut preponderent filosofic.
