Pe 12 iunie, Ambasada Chinei în România a organizat o Masă Rotundă pe tema “Perspectivele evoluției economice a Chinei”, la care Ambasadorul Han Chunlin a susținut un discurs interesant. Mai mult de 30 de reprezentanți din lumea afacerilor din România, academicieni, reprezentanți ai think tank-urilor, ai presei și, respectiv, ai grupurilor de prietenie din România au participat la acest eveniment.
Ambasadorul Han Chunlin a prezentat situația generală a economiei Chinei, situația evoluției industriei de energie nouă în contextul promovării contribuției dezvoltării verzi din China în tranziția verde de la nivel global. De asemenea, a respins argumentul eronat legat de “supracapacitatea de producție a Chinei” și a relatat asupra oportunităților și perspectivelor promițătoare ale Chinei pe plan economic.
În cadrul dezbaterilor participanții au discutat despre viitorul cooperării economice dintre China și România. Totodată, Ambasadorul Han Chunlin a răspuns întrebărilor legate de planul Uniunii Europene de a percepe taxe vamale pentru vehiculele electrice chinezești, legate de organizația BRICS etc.

Referitor la planul Uniunii Europene de suprataxare a vehiculelor electrice produse în China, E.S. Han Chunlin a fost categoric. Redăm un pasaj important din discursul înaltului oficial la București: “Din păcate, politicienii și mass-media din unele țări au promovat recent “teoria supracapacității de producție a industriei de energii noi a Chinei”, acuzând că se bazează pe subvenții pentru exporturile la scară largă și pe capacitatea de producție în exces care are impact asupra pieței internaționale. Acest argument este contrar bunului simț și contrar faptelor, fiind în esență o nouă tactică de a exercita “dublul standard” și protecționismul comercial.
Problemele legate de capacitatea de producție ar trebui privite în mod obiectiv și dialectic pe baza legilor economiei de piață. Principiul cererii și ofertei este principiul de bază al economiei de piață, iar potrivirea cererii și ofertei pe piața globală conduce la îmbunătățirea eficienței. În condițiile globalizării economice, atât producția, cât și consumul au caracter global, necesitând potrivirea și ajustarea cererii și ofertei la scară globală. Încercarea de a utiliza capacitatea de producție a propriei țări sau un “cerc mic” pentru a satisface cererea este, de fapt, dificil de realizat și va duce inevitabil la duplicarea construcției, eficiență scăzută, costuri ridicate și fragmentare a lanțului global de producție și aprovizionare. De exemplu, industria auto s-a dezvoltat și a crescut prin producția globală și vânzările globale. În 2023, doar 20% din producția de automobile germane a fost vândută pe plan intern, iar aproximativ 80% a fost vândută pe piețele internaționale; aproximativ 50% din producția de automobile a Japoniei este vândută în străinătate. Industria de automobile din România are o putere considerabilă, din câte știm, aproximativ 90% din mașinile produse anual de către cele două fabrici de automobile Ro Dacia și Ford Otosan sunt exportate, doar un procent de 10% este vândut local în România. În prezent, vânzările internaționale ale Chinei de vehicule pe bază de energie nouă reprezintă doar aproximativ 13% din producția acestora, așadar “de unde începem să vorbim despre supracapacitate?”. Practica comercială internațională arată că diviziunea muncii și cooperarea bazată pe avantaje comparative vor promova în mod eficient alocarea globală de resurse și vor contribui la bunăstarea globală. Noile produse pe bază de energie nouă ale Chinei sunt binevenite pe piața internațională, produse care, pe de-o parte răspund nevoilor urgente ale tranziției ecologice globale, pe de altă parte sunt rentabile și au avantaje comparative evidente.(…).
În altă ordine de idei, continuăm să promovăm cooperarea deschisă. Dezvoltarea noii industrii energetice nu se referă la a închide uşa, ci la a deschide uşa pentru oportunităţi. Tot mai multe companii globale îmbrățișează în mod activ noua industrie energetică a Chinei și împărtășesc oportunități de dezvoltare. Multe companii auto multinaționale precum Volkswagen și Renault au înființat joint-ventures cu companii chineze. Printre acestea, Volkswagen a anunțat o investiție de 2,5 miliarde de euro pentru a-și extinde centrul de producție și inovare din Hefei, China. China dezvoltă în mod activ comerțul reciproc, nu doar exportând, ci și importând cantități mari de vehicule pe bază de energie nouă, cum ar fi Porsche și BMW, precum și echipamente de iluminat, de frânare, anvelope și alte piese pentru vehicule electrice de ultimă generație. Entităţile Chinei privind exportul de vehicule electrice cu energie nouă includ un număr mare de întreprinderi finanțate din străinătate, iar Tesla reprezintă mai mult de o treime din exporturile Chinei de vehicule cu energie nouă. În același timp, companiile auto chineze sunt deschise la a desfășura investiții și cooperare tehnică pentru a promova dezvoltarea industriilor locale de energie nouă.
A acuza China de “supracapacitate” este nerezonabil. Politicile de subvenții industriale ale Chinei sunt rezonabile și conforme. Utilizarea politicilor de subvenții industriale pentru a ghida dezvoltarea industrială și pentru a ajusta structura industrială este o practică comună adoptată de țările din întreaga lume. Politica de subvenții industriale a Chinei respectă cu strictețe regulile OMC și aderă la echitate, transparență și nediscriminare. Se aplică tuturor tipurilor de entități de pe piață, inclusiv companiilor europene și americane care investesc în China, iar toate companiile și produsele (inclusiv produsele importate) se pot bucura de ea în egală măsură. Politicile relevante de subvenții ale Chinei au fost notificate OMC în timp util și cuprinzător și nu există subvenții interzise stipulate de OMC. Dimpotrivă, conform unor țări, luând exemplu politica de subvenționare a vehiculelor electrice din “Legea de reducere a inflației” introdusă de Statele Unite, tratează companiile chineze într-o manieră discriminatorie, exclud vehiculele electrice, bateriile și mineralele-cheie produse de companiile chineze din domeniu, setează obstacole produselor chinezești și generează creșterea unilaterală a tarifelor, practici tipic protecționiste. Exagerarea “supracapacității” Chinei este de fapt un “exces de anxietate”. În cadrul Târgului de la Canton din acest an, unii importatori europeni și americani au exprimat că întreaga lume este interesată de tehnologiile ecologice din China, afirmând că aceasta este liderul global în domeniul vehiculelor cu energie nouă.”.
Cine plateste la final joaca UE cu tarifele vamale protectioniste?
Simplii cetateni europeni care, in loc sa poata cumpara o masina electrica la 10.000 – 15.000 de euro (exista asa ceva! se fabrica in China)
sunt „ghidati” spre o Tesla de 40.000 de euro, cu mare probabilitate de a fi produsa tot in China!
La schimbat regulile dupa cum bate vantul se pricepe UE cel mai bine.
UE e o tenie uriasa, patazita, care se bazeaza pe EXPLOATARE.PE EXPLOATAREA CELOR SLABI, CHIAR DACA FAC PARTE DIN ESTUL UE, CUM SUNTEM NOI. Celor slabi (inainte erau coloniile din africa si asia) le poti impune sa ti cumpere produsele făcute de tine, chiar daca sunt de 3-5 ori mai scumpe decat cele SIMILARE fabricate de China, de exemplu. Pt a ti vinde tu ue, deseurile tale sau ale stapanului sua, SCUMPE SI PROASTE, impui taxe ilegale marfurilor chinezesti, bune si ieftine. UITATI VA CE A FACUT SUA OBLIGAND COLONIILE SA CUMPERE G. N. L SCUMP DE LA EA, UE PRODUCE NECOMPETITIV. Normal , acum ar fi ca China sa puna taxe uriase produselor germane, franceze si americane care sr vand la ei