Conform unei noi statistici conduse de INS, în trimestrul I 2019, rata locurilor de muncă vacante1 a fost de 1,18%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Totodată, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 58,2 mii, în scădere cu 0,6 mii locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,02 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,2 mii.
Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale
În trimestrul I 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,79%), în administraţia publică (2,56%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,06%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15,3 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,29%.
Sectorul bugetar2 a însumat peste 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,1 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 7,0 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1,7 mii locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante 2 vezi Precizările metodologice 2/3 s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
Trimestrul I 2019 comparativ cu perioadele precedente
Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,19 puncte procentuale), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcţii (+0,15 puncte procentuale).
Aceste din urmă activităţi au cunoscut şi cele mai semnificative creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante (+0,5 mii locuri vacante), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,4 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (-0,56 puncte procentuale), în informaţii şi comunicaţii (-0,43 puncte procentuale) şi în intermedieri financiare şi asigurări (-0,42 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în învăţământ (-0,9 mii locuri vacante), în informaţii şi comunicaţii, respectiv în administraţia publică (-0,8 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă creştere atât a ratei, cât şi a numărul locurilor de muncă vacante s-a observat în transport şi depozitare (+0,42 puncte procentuale, respectiv +1,2 mii locuri vacante).
La polul opus, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-0,94 puncte procentuale), respectiv în tranzacţii imobiliare (-0,61 puncte procentuale).
În învăţământ (-1,0 mii locuri vacante) şi intermedieri financiare şi asigurări (-0,8 mii locuri vacante) s-au observat cele mai importante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante.
În trimestrul I 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,45%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,37%).
Această din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (14,8 mii locuri vacante). Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,61%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,70%, respectiv 2,4 mii locuri vacante).
Trimestrul I 2019 comparativ cu perioadele precedente
Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,17 puncte procentuale), urmate de cele de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,08 puncte procentuale). De asemenea, ocupaţiile aferente funcţionarilor administrativi – grupa majoră 4 şi cele de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (+0,3 mii locuri vacante pentru fiecare în parte) au cunoscut cele mai semnificative creşteri ale numărul locurilor de muncă vacante.
La polul opus, cu cele mai semnificative scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au situat ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,12 puncte procentuale, respectiv -1,3 mii locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat creşteri în majoritatea ocupaţiilor, cu excepţia celor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,20 puncte procentuale, respectiv -1,8 mii locuri vacante) şi de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (-0,01 puncte procentuale, respectiv -0,1 mii locuri vacante).
Astfel, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în rândul lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,22 puncte procentuale) şi de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (+0,10 puncte procentuale), această din urmă grupă majoră a cunoscut şi cea mai mare creştere a numărul locurilor de muncă vacante (+0,7 mii locuri vacante). Uşoare creşteri s-au mai evidenţiat şi în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,4 mii locuri vacante), respectiv de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,3 mii locuri vacante).
Sa vedeti cand vor fi utilizati robotii!!!