Raport Euler Hermes
Pe fondul noilor focare generate de virusul Covid-19 la nivel global, a politicii și a volatilității cererii și logisticii în timpul Anului Nou Chinezesc, întreruperea lanțului global de aprovizionare va rămâne o problemă până în semestrul doi al anului 2022. După o îmbunătățire înregistrată în prima parte a anului 2021, comerțul global de bunuri s-a contractat în trimestrul trei.
Deficitele de producție reprezintă 75% din contracția actuală a volumului comercial global, restul fiind explicat de blocajele logistice. În timp ce piețele emergente rămân în principal afectate de încetinirea economică actuală, economiile avansate și emergente sunt cele care vor avea cel mai mult de suferit. Deși se preconizează o redresare ușoară până la finalul acestui an (+0,8% de la un trimestru la altul față de -1,1% în trimestrul trei) există riscul unei duble scăderi în primele trei luni din 2022, deoarece volatilitatea fluxurilor comerciale va rămâne instabilă în primăvara anului 2022.
Pentru a cuantifica impactul fiecărui factor care afectează comerțul global, analiștii Euler Hermes estimează în funcție de cererea globală atât oferta cât și condițiile logistice folosind un model VAR. Analizând abaterile de la prognoza de bază, șocurile cererii au contribuit pozitiv în cea mai mare parte la creșterea comerțului global din iulie 2020. Pe de altă parte, oferta a avut un impact pozitiv masiv din vara anului 2020, dar de atunci șocurile de aprovizionare au fost destul de volatile, reflectând cel mai probabil șocurile legate de Covid-19. Cea mai recentă scădere neașteptată a comerțului global se datorează în principal factorilor de aprovizionare și logistici. Ambele au avut un efect negativ cumulat de -1,2 puncte procentuale asupra creșterii lunare a comerțului global în septembrie, cu -0,3 puncte procentuale pentru factorul logistic și -0,9 puncte procentuale pentru aprovizionare.
Variația istorică asupra creșterii comerțului global
Privind în perspectivă, factorii care vor determina normalizarea comerțului începând cu semestrul doi al anului viitor sunt: cererea de consum care va rămâne la un nivel ridicat datorită economisirii în exces din timpul crizei care nu se va fi epuizat până în 2023, diminuarea penuriei generată de creșterea stocurilor la nivelurile de dinainte de criză în majoritatea sectoarelor și reducerea congestiilor de transport pe măsură ce capacitatea crește.
Cererea consumatorilor a atins un vârf la niveluri fără precedent și este probabil să rămână peste această tendință, deoarece economiile în exces din timpul crizei nu se vor epuiza până în 2023. Ciclul de înlocuire a bunurilor de folosință îndelungată arată că vârful blocajelor lanțului de aprovizionare ar fi trebuit să treacă. Cu toate acestea, cererea comerțului global va rămâne la un nivel ridicat anul viitor, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Acest lucru se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut mai degrabă cererea decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale rămân relaxate în SUA, zona euro și China. În plus, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susțină cererea consumatorilor până în 2022 și 2023. În SUA, analiștii previzionează că rata de economisire va atinge nivelul de dinainte de criză (7,3% din venitul disponibil) spre finalul anului 2022, deoarece redresarea piețelor muncii va sprijini puterea de cumpărare în gospodării. În Europa, economiile în exces vor susține consumul privat cu 0,9% din PIB în 2022 și cu 0,5% în 2023, după 1,4% în 2021.
Orientarea consumatorilor către bunuri durabile, mai degrabă decât către servicii va fi mult mai timidă în viitor, chiar și într-un scenariu descendent al noilor focare de Covid-19. Cu toate acestea, gospodăriile se îndreaptă către modele de consum mai durabile, în special în economiile avansate.
În ceea ce privește stocurile, acestea au atins nivelurile de dinainte de criză, iar capacitatea de producție se află pe o pantă ascendentă datorită creșterilor de capital din SUA. După reducerea stocurilor generate de criza Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față revenirii fără precedent a cererii în economiile avansate. Lipsa de materii prime a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Reaprovizionarea a atins în mod clar vârful în ultimele luni, iar nivelul stocurilor în majoritatea sectoarelor este deja peste medie. În special sectorul electonicelor, IT, telecomunicațiilor și echipamentelor de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Chiar dacă nu a avut succes din cauza dificultăților mari de acces la semiconductori și a costurilor mari de acumulare a bunurilor produse, sectorul auto a reușit să înregistreze stocuri.
Congestiile de transport maritim vor fi mai puțin acute, pe măsură ce comenzile globale pentru nave și containere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. După ce au atins un vârful în luna septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19, pe termen scurt se previzionează o scădere treptată care va avea loc până la finalul anului.
Aprovizionarea în Europa ar putea fi amânată după 2022
Europa este mai expusă riscului de întrerupere a lanțului de aprovizionare, în comparație cu SUA când vine vorba de dependența puternică a materiilor prime intermediare din străinătate, din cauza lipsei de investiții în capacități de producție și transport maritim. Fără creșteri ale producției și fără investiții în infrastructura portuară, revenirea la normal a aprovizionării în Europa ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial. Mai exact, sectoarele de echipamente de uz casnic, bunurile electronice de larg consum, automobilele și echipamentele sunt cele mai vulnerabile la deficitul de materii prime. Cu ajutorul tabelelor OECD 2018 Input-Output, au fost calculați indicii Hirschman–Rasmussen Backward Linkages (BL) și Forward Linkages (FL). 1Analiza Euler Hermes s-a bazat pe un eșantion care include 23 de sectoare, 14 dintre acestea au Backward Linkages (BL) peste 1 în SUA, 16 în Germania, 17 în Franța și 12 în Marea Britanie. Astfel, majoritatea sectoarelor depind în mare măsură de materii prime intermediare. Doar nouă sectoare din SUA, opt în Germania, șase în Franța și șapte în Marea Britanie au Forward Linkages (FL) peste 1. Pe baza acestor matrici analiștii grupează sectoarele în patru segmente: „cheie” pentru sectoarele care au BL și FL peste 1, sectoare „slabe” care au BL și FL sub 1, sectoare orientate înainte care au BL sub 1, dar FL peste 1 și sectoare orientate înapoi care au BL deasupra 1 și FL sub 1.
Deoarece companiile europene sunt mai puțin avansate având investiții sub nivelurile normale se bazează mai degrabă pe rate de utilizare a capacității peste medie pentru a răspunde cererii mai mari. Analiștii Euler Hermes au preconizat un potențial de recuperare a investițiilor în Europa în 2022, având în vedere condițiile de finanțare favorabile și fluxul de numerar ridicat al corporațiilor. Sondajele arată că majoritatea companiilor au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de materii prime.
Semiconductorii sunt singura intrare cheie pentru toate sectoarele
Țările din Asia-Pacific reprezintă aproximativ 90% din exporturile globale de semiconductori și peste 70% din capacitățile de producție globale (Japonia, Coreea de Sud, China și Taiwan), ceea ce face sectorul global de producție foarte vulnerabil. În ciuda volumelor mai mari decât în anii pre-pandemiei, Asia și SUA reușesc să achiziționeze mai multe produse semiconductoare decât Germania, principala țară industrială din Europa. Astfel, lumea ar trebui să se bazeze mai mult pe creșterea capacității de producție de semiconductori din Taiwan decât pe SUA, Europa sau China.
China este un risc pentru Europa
Scăderea cu 10% a importurilor UE din China ar putea fi un obstacol de peste -6% pentru sectorul metalelor, mai mult de -3% pentru sectorul auto (inclusiv echipamente de transport) și mai mult de -1% la computere și electronice. China este esențială pentru Europa pentru exportul de staniu, cupru, zinc și magneziu. În ansamblu, sectoarele care ar fi afectate cel mai tare sunt cele legate de metale (metale de bază și produse metalice fabricate) și auto (autovehicule, remorci și semiremorci, echipamente de transport). Cu toate acestea, firmele nu pot înlocui China cu alți furnizori pentru aceste materii prime. În plus, impactul ar putea fi mai puternic și prin intermediul bunurilor intermediare importate din China.
Cu toate acestea, mutarea producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei, rămâne mai mult la stadiul de discuție. În ciuda întreruperilor lanțului de aprovizionare, până acum nu s-a observat o tendință clară de mutare a producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei a activităților industriale. Singura excepție este Marea Britanie, care s-a confruntat cu perturbări din cauza Brexit-ului. Cu toate acestea, protecționismul a atins un nivel record în 2021 și va rămâne ridicat sub forma unor bariere comerciale netarifare (de exemplu, subvenții, politici industriale).
În privința României, cu deficitul de cont curent în creștere după prima parte a pandemiei și un deficit bugetar cu mult peste limitele admise în condiții normale, o investiție în segmentul de semiconductori nu pare o realitate palpabilă.
Motivul poate fi legat atât de constrângerile bugetare cât și de dependența sectorului auto (ca și reprezentant principal al sectorului de producție la nivel local) de deciziile luate la nivelul companiilor-mama. Chiar și așa, efortul investițional în construirea de facilități de producție de semiconductori pare o luptă inegală, în care Uniunea Europeană însăși are mult de recuperat față de competitorii din Asia sau față de Statele Unite. Amintim în acest sens cele 50 miliarde USD anunțate de președintele Biden pentru susținerea industriei de semiconductori ca parte a planului de investiții în infrastructură sau cele 5.2 miliarde USD cu care Japonia și-a suplimentat bugetul aferent anului 2021 pentru același scop.
Nu în ultimul rând, producția pe teritoriul european va trebui să evite o cursă a subvențiilor inițiată de țările mari – Franța și Germania, o cursă în care România probabil va avea o participare cel mult modestă – și aceea prin inputul dat de multinaționalele din sectorul auto deja existente pe plan local.
Alte sectoare locale dependente în mod direct de acest input cheie ar fi mai putin vizibile, segmentul electronicelor și al computerelor având facilitățile de producție în general în țările asiatice.
”Dacă în privința metalelor grele și a metalelor prelucrate necesarul a fost asigurat în ultimii ani din țările mai apropiate geografic (fie din U.E, fie din Turcia, Ukraina, Belarus sau din țări din Balcani), în privința semiconductorilor și a metalelor din compoziția lor situația este mult diferită. Cel puțin pe termen scurt, în condițiile unui lanț de aprovizionare pe cale de ameliorare necesarul pare că va fi asigurat tot din China (principala țară din afara UE contribuind la deficitul comercial al României) sau din alte țări asiatice.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Perspectivele comerțului global în perioada 2022-2023
Este de așteptat ca volumul comerțului global să revină treptat la media pe termen lung de dinaintea crizei, cu o creștere de +5,4% în 2022 și de +4,0% în 2023. În timp ce deficitele acute de materii prime împreună cu transportul maritim, costurile și un dolar puternic au împins prețurile în 2021 (creștere în valoare estimată la +18,8% în 2021) se preconizează că această tendință de creștere a prețurilor se va inversa în 2022, sub maximele din 2017-2018.
Specialiștii atrag atenția la creșterea dezechilibrelor globale: SUA vor înregistra deficite comerciale record (în jur de 1,3 miliarde USD în 2022-2023), reflectate de un excedent comercial record în China (760 miliarde USD în medie). Între timp, zona euro va înregistra, de asemenea, un excedent mai mare decât media, de aproximativ 330 de miliarde de dolari. În ceea ce privește câștigurile din export, Asia-Pacific va fi în continuare principalul câștigător în următorii câțiva ani (peste 3 miliarde USD în 2021-2023). Sectoarele energetice, electronice, mașini și echipamente se vor îmbunătăți în 2022, dar principalul câștigător al exporturilor la nivel global în 2023 ar trebui să fie sectorul auto, datorită numărului de lucrări restante și a investițiilor mici din 2021.
1 Indicii Hirschman–Rasmussen (BL) măsoară intensitatea intrărilor intermediare. Ele indică faptul că un sector necesită materii prime de la alte sectoare pentru a produce. Dacă indicele BL pentru un anumit sector este peste unu, înseamnă că o modificare a cererii pentru acel sector va crește producția în restul economiei. În mod simetric, Forward Linkages (FL) arată o activitate economică care furnizează inputuri intermediare economiei. Un sector cu un indice FL peste unu va beneficia mai mult decât alții dacă există un șoc pozitiv al cererii în toate sectoarele.
