Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit în anii 2020 și 2021, din partea unor consumatori împotriva cărora s-a început procedura de executare silită, peste 130 de cereri de negociere cu banca. Cu toate că băncile se aflau deja în faza de recuperare a sumelor neachitate de către consumatori, ceea ce limitează posibilitatea părților de a negocia prin intermediul CSALB, în 5 situații diferite acestea au acceptat să intre în conciliere.
Toate cele 5 dosare au avut ca soluție acceptarea de către bancă a unor angajamente de plată, sistarea popririlor și suspendarea executării silite imobiliare, la care s-a adăugat obligația de achitare a cheltuielilor de executare din partea consumatorilor.
“Faptul că există câteva excepții în care băncile au intrat în dialog cu consumatorii chiar și în situația în care s-a ajuns la executare silită, arată că și în al 13-lea ceas se pot găsi soluții amiabile de conciliere în relația dintre cele două părți. Cu toate acestea, consumatorii trebuie să știe că este foarte dificilă atât acceptarea negocierii de către bancă, cât și concilierea în sine, dacă au început demersurile de executare silită. Unul dintre motive este că în relația consumator-bancă a intervenit și executorul. Astfel, angajamentele de plată trebuie propuse executorului, iar apoi trebuie validate de către bancă. În plus, intervin și cheltuielile de executare de care consumatorul trebuie să țină cont, chiar dacă demersul făcut prin intermediul CSALB este gratuit pentru el. Noi am recomandat băncilor să accepte astfel de cereri de negociere, mai ales dacă demersurile de executare silită sunt la început. Important este să nu se mai ajungă la poprirea conturilor sau la vânzarea bunurilor. Sau, chiar dacă se ajunge la poprire, părțile să găsească o formulă pentru un angajament de plată. Băncile pot accepta astfel de formule amiabile pentru reintrarea într-un grafic de plată a ratelor din partea consumatorilor, deoarece aceste demersuri de executare silită durează mult și sunt costisitoare pentru ambele părți aflate în litigiu. În cadrul CSALB se pot găsi formule de eșalonare a datoriei, se poate obține o diminuare a costurilor pentru motive medicale sau sociale justificate și chiar se poate suspenda executarea silită”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.
Recomandările CSALB:
- Consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, deoarece în acel moment creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale.
- Consumatorii trebuie să inițieze dialogul cu banca sau să se adreseze CSALB până la termenul de 90 de zile de neplată a ratelor.
- În termenul de 90 de zile consumatorii nu trebuie să evite încercările băncilor de a-i contacta. După cele trei luni de neplată, consumatorul nu mai poate plăti creditul în rate, ci este dator cu toată suma restantă către bancă. În plus, eventualele dobânzi penalizatoare calculate în timpul perioadei de 90 de zile sunt mult mai mici decât sumele care vor fi datorate ulterior.
- Consumatorii trebuie să fie atenți cine sunt creditorii. De multe ori băncile nu au calitate de creditori, chiar dacă ele sunt cele care aplică efectiv măsura popririi pe conturi. Dacă banca nu are calitatea de creditor (este doar terț poprit), dar consumatorul are conturi deschise la banca respectivă, acesta nu trebuie să facă demersuri în raport cu banca, ci cu creditorul care a dispus înființarea popririi (ANAF, de exemplu). Banca are obligația să instituie/aplice poprirea asupra conturilor, altfel fiind obligată să plătească suma respectivă către creditori din fondurile proprii.
Informații utile:
- După cele 90 de zile de întârziere datoria poate fi vândută de creditor către firme de recuperare a creanțelor, situație în care dispare posibilitatea soluționării prin intermediul CSALB, deoarece negocierea poate avea loc doar în relație cu entități supravegheate, monitorizate și reglementate/autorizate de Banca Națională a României.
- Dacă creanța ajunge la un executor judecătoresc, vor fi demarate demersurile de executare silită: se va pune poprire pe conturi și salarii și/sau se va recurge la executare silită mobiliară sau imobiliară (în funcție de bunurile debitorului și/sau de garanțiile care s-au constituit).
- Executorul judecătoresc va imputa consumatorului cheltuielile efectuate pentru demersuri precum: colectarea informațiilor referitoare la bunurile urmăribile din patrimoniul consumatorului, notificări, somații, adresele trimise către bănci pentru înființarea popririi, cheltuieli de transport, onorariul executorului/avocatului/experților desemnați în dosar etc.
- Întârzierea plății ratelor atrage un efort de plată mai mare: odată cu executarea silită, salariul poate fi reținut în proporție de o treime. Dacă sunt mai mulți creditori se poate ajunge chiar la reținerea a 50% din venituri, în timp ce alte sume pot fi reținute în proporție de 100%.
