Execuția bugetară la 9 luni este în grafic. Care sunt costurile?

Cum, necum, execuția bugetară la 9 luni este în grafic, asta dacă ne referim la deficitul bugetar, dacă însă analizăm veniturile și cheltuielile programate comparativ cu cele realizate, situația se schimbă.

Situația arată astfel, la un PIB programat de 1.591 miliarde lei:

După cum se poate vedea din tabel, deficitul bugetar programat la 9 luni este de 3,6%, respectiv 56, 476 miliarde lei, iar cel realizat este aproape același (368,028 miliarde lei – 424,487 miliarde lei = 56,459 lei). Comparativ cu 2022, veniturile au crescut cu 11%, pe când cheltuielile au crescut cu 13,5%, motorul creșterii veniturilor fiind impozitele pe salarii și venit, respectiv 21,4% și sumele primite de la U.E. în contul plăților efectuate și a prefinanțărilor, respectiv o creștere comparativ cu 2022 de 116,9%. Deoarece veniturile preconizate s-au realizate în proporție de 91,8%, și cheltuielile s-au redus corespunzător, astfel că și procentul de realizare a acestora este de 92,8%.

Cum s-a realizat această execuție bugetară, care sunt costurile încadrării în deficitul bugetar programat la 9 luni, respectiv 3,6%, procentual și 56,4 miliarde lei, în cifre absolute? S-a realizat acest lucru prin:

– neplata furnizorilor de bunuri și servicii. De altfel, ministrul energiei cerea plata acestora pentru a nu compromite funcționarea sistemului energetic al țării, dar nu numai furnizorii de energie nu sunt plătiți, numeroși primari reclamă neîncasarea sumelor de la buget în vederea achitării lucrărilor deja executate și recepționate.

– cheltuielile de capital au o pondere de doar 1,5% din PIB, la fel ca și cheltuielile cu dobânzile, ceea ce ne face să nu fim prea optimiști pentru viitor.

De asemenea, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 9,4%, iar cele de personal cu 10,8%, comparativ cu anul 2022, deși se tot încearcă, cel puțin declarativ, reducerea acestora.

Vulnerabilitate critică la nivelul extensiilor Claude Desktop

13 februarie 2026

Un cost foarte important al neplății furnizorilor este acela că, la rândul lor, aceștia nu vor putea să-și achite impozitele și taxele la stat, astfel ajungem, ca într-un cerc vicios, la gradul de necolectare foarte ridicat, mai ales în ceea ce privește TVA, iar această problemă va persista și în continuare. Va persista pentru că așa construim noi bugetele, iar acest lucru se poate observa și dacă analizăm doar cum a fost construit acesta pentru anul 2023: cu deficit mare în trimestrul I, respectiv 2,06%, din cauza cheltuielilor rostogolite din anul 2022, respectiv un deficit mic în trimestrul patru, respectiv 0,76%, cheltuielile din 2023 fiind rostogolite în 2024. Vechea tactică! Veche și păguboasă, din păcate!