Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a finalizat organizarea logică a rezultatelor conferinței „Malpraxis sau despăgubirea pacienților pentru prejudicii?”, indicând atât principalele aspecte discutate, cât și concluziile. Toate informațiile pot fi găsite, în multiple formate, pe pagina evenimentului.
Pe pagina evenimentului sunt publicate toate documentele conferinței, incluzând informațiile furnizate de către Autoritatea de supraveghere financiară (în formatul oficial al documentului) și cele extrase de experții CCDSS din diferite analize și meta-analize. Toate aceste date dovedesc fără dubiu ineficiența sistemului actual de malpraxis, ele sugerând culpa decidenților care refuză implicarea în rezolvarea rapidă a situației (indiferența unora dintre ei fiind evidențiată și de faptul că „au ratat” participarea la această dezbatere). Situația este agravată de imaginea unei afaceri foarte profitabile realizată pe baza suferinței pacienților și a profesioniștilor din sănătate, întreținută de gestionarii sistemului, în mod intenționat sau prin indifereță.
Principalele idei ce rezumă dezbaterile desfășurate, organizate din perspectiva soluțiilor prezentate, sunt următoarele:
- Evaluarea situației actualului sistem demonstrează eșecul acestuia. Evaluarea este bazată pe prezentarea impactului din multiple perspective: datele financiare privitoare la asiguratori (care tind să indice un eșec major al acestui model, ce are ca victime pacienții și profesioniștii din sănătate), percepția profesioniștilor din sănătate asupra sistemului malpraxis (care evidențiază, în special, lipsa majoră de încredere în acesta), impactul real asupra pacienților (lipsiți de despăgubirile meritate), informațiile existente despre numărul de cazuri și durata de rezolvarea a acestora.
- Posibilitatea de a înlocui modelul actual cu despăgubirea pacienților pentru prejudicii constituie o variantă ideală pentru profesioniștii din sănătate și pacienți. Abordarea a fost bazată pe analiza separată a daunelor produse pacienților și despăgubirea acestora pentru prejudicii, acestea fiind gândite ca abateri de la standardele de îngrijire.
- Evaluarea direcțiilor de modificare a sistemului de malpraxis, pornind de la situația actuală și luând în considerare în special necesitatea protecției angajaților, dar și ceea ce oferă asiguratorul pacienților (protecția oferită celui asigurat). Cea mai frecventă soluție prezentată a fost cea a unei căi de mijloc: un sistem de malpraxis, centrat însă pe despăgubirea pentru prejudicii bazată în special pe mediere.
- Diminuarea daunelor produse pacienților, inclusiv prin diminuarea erorilor, fără însă a se reduce doar la această intervenție. Această direcție a fost vizibilă în analiza cauzelor care determină daunele pacienților, atât cele cauzate de erori profesionale, cât și cele ce au alte cauze. O abordare realistă, incluzând discuții despre ce poate fi evitat și ce nu poate fi evitat, care a evidențiat necesitatea modificărilor legale privind timpul de lucru, plata gărzilor medicilor și intervențiile privind reducerea riscului de epuizare profesională.
- În anul 2024, totalul despăgubirilor plătite pacienților de către societățile de asigurări pentru cazurilor de malpraxis a fost de 1,5% din totalul încasărilor din sumele plătite de profesioniștii din sănătate pentru asigurări. Costul mediu per asigurare a crescut dublu față de inflație din anul 2018 până în prezent, în timp ce procentul despăgubirilor din totalul încasărilor este de 4,2 ori mai mic.
- Datele ASF referitoare la numărul de dosare de daună lichidate sau plătite parțial în cursul anului 2024 sunt următoarele: 2 dosare pe cale amiabilă, 44 dosare achitate prin instanțe de judecată, 24 dosare achitate în baza constatărilor Comisiei din cadrul DSP-urilor. Cu alte cuvinte, majoritatea dosarelor/despăgubirilor de malpraxis ajung să fie decise de instanțe, ceea ce indică disfuncționalități în actualul sistem malpraxis.
- Cele mai frecvente specialități medicale implicate:
1. Stomatologia: 25-30% din cazuri (ex: clinici dentare, protetică dentară).
2. Obstetrică-Ginecologie: 15-20% (ex: complicații post-partum, intervenții chirurgicale).
3. Chirurgie generală/plastică: 15% (ex: infecții postoperatorii, erori tehnice).
4. Ortopedie-Traumatologie: 10% (ex: proteze articulate, fracturi).
5. Medicină de urgență/UPU: 10% (ex: diagnostic tardiv, management inadecvat).
6. Radiologie/Imagistică: 5% (ex: interpretări eronate).
7. Altele: Cardiologie, ATI, Psihiatrie, Pediatrie (5-10%). Procentul plătit de firmele de asigurări din totalul încasărilor: 1,5% (anul 2024).
Concluziile conferinței oferă decidenților o bună orientare privind modificările ce trebuie efectuate pentru a rezolva problemele identificate. Ele demonstrează necesitatea implicării experților care au participat la dezbatere în elaborarea proiectelor de acte normative, vizibile pe pagina conferinței, cu toate documentele existente în cadrul ei, constituind o referință esențială pentru demersurile în domeniu.
