Într-o după-amiază, în cadrul Centrului de educație pentru adulți Espoo din Helsinki, un grup de studenți s-au adunat pentru a asculta o prelegere pe un subiect care este departe de a fi unul dintre cele mai importante curricule ale colegiilor comunității și care, din nefericire, nu este tocmai cunoscut în multe state europene, informează CNN.
În cadrul prezentării erau derulate slide-uri care prezentau întrebări referitoare la metode utilizate frecvent cu scopul de a induce în eroare citititorii din social media: manipularea imaginilor și a clipurilor video, jumătăți de adevăruri, intimidare, precum și profiluri false.
Specialiștii au oferit grupului de studenți o serie de instrucțiuni despre cum pot fi identificați „boții” din mediul virtual prin: verificarea numărului de fotografii ale profilului, fluxul și volumul postărilor zilnice, a traducerilor inconsistente și lipsa informațiilor personale.
Cursul este parte a unei inițiative „anti fake-news” lansată de guvernul finlandez în 2014 – cu doi ani înainte ca Rusia să ”se implice” în alegerile din SUA – care vizează instruirea rezidenților, studenților, jurnaliștilor și chiar politicienilor despre cum să contracareze informațiile false.
Aceasta inițiativă este doar o parte a unei abordări multidimensionale și intersectoriale menite să pregătească cetățenii de toate vârstele pentru interacțiunea inevitabilă cu actualul peisaj complex al zilelor noastre. Mai mult decât probabil, frontiera de 1300 de kilometri pe care statul nordic o împarte cu Rusia, o face să fie mai mult decât conștientă de riscurile potențiale.
Finlanda s-a confruntat cu campanii de propagandă sprijinite de Kremlin încă de când a declarat independența față de Rusia acum 101 ani. Dar, după evenimentele foarte bine cunoscute din 2014, a devenit evident că actualul câmp de luptă s-a schimbat: războiul se poartă acum online.
Toivanen, specialistul în comunicații pentru biroul primului-ministru a declarat că este dificil să se precizeze numărul exact de operațiuni de dezinformare care au vizat țara în ultimii ani, însă acestea ating chestiuni privitoare imigrație, Uniunea Europeană sau dacă Finlanda ar trebui să devină un membru cu drepturi depline al NATO (Rusia nu este un fan).
„Nu este doar o problemă guvernamentală, întreaga societate a fost vizată. Ne facem rolul, dar sarcina fiecăruia este de a proteja democrația finlandeză „, a spus Toivanen, înainte de a adăuga: „Prima linie de apărare este profesorul de grădiniță”.
În cadrul proiectului, studențilot li s-a oferit un subiect comun, precum viitoarele alegeri europene, iar apoi s-au despărțit în două echipe transformându-se în niște adevărați detectivi care aveau sarcina de a cerne faptele de ficține. Ideea este de ai inspira să devină un fel de versiune actualizată a lui Sherlock Holmes pentru noua generație.
Ar putea fi dificil să exporți democrația, dar este ușor să imporți experți, exact ceea ce Finlanda face încă din 2016 pentru a combate ceea ce a văzut ca o creștere a dezinformării provenind dinspre vecinul său din est.
Finlanda are de asemenea o lungă tradiție a lecturii – cei 5,5 milioane de oameni împrumută aproape 68 de milioane de cărți pe an și au cheltuit 110 milioane de dolari pe o bibliotecă de ultimă generație, botezată „sufrageria din Helsinki”. Finlanda are cel mai mare scor PISA pentru performanța în domeniul lecturii din UE.
