Funcționarii publici din prefecturile din toată țara au intrat, de luni, începând cu ora 8.00, în grevă generală.
Aproximativ 18.000 de angajați ai prefecturilor din România au declanșat, începând de luni, 10 aprilie, greva generală. Sunt nemulțumiți că salarizarea personalului din prefecturi nu se face la nivelul funcțiilor publice de stat. Sindicaliștii susțin că legea care ar rezolva această problemă zace în Parlament.
În prezent, un funcționar public cu studii superioare este plătit la nivelul unui muncitor, a spus Cosmin Enescu, președintele Sindicatului Egalitatea al Funcționarilor Publici.
”Vom întrerupe activitatea, adică nu va mai funcționa niciun serviciu de la nivelul instituțiilor prefectului din toată țara. Va dura până se vor rezolva revendicările noastre. Instituția Prefectului a devenit Cenușăreasa administrației. Un funcționar de la o prefectură cu studii superioare este la nivelul unui muncitor calificat de la o primărie, care nu are niciun fel de studii. Muncitor calificat poate să fie cel care păzește primăria după ce se termină programul. Or, așa ceva nu se poate. Am ajuns la capătul răbdării.”
Toate ghișeele vor fi închise pe durata grevei, mai puțin cele de la eliberări pașapoarte, permise și înmatriculări.
Protestul se va muta la Parlament dacă deputații întârzie adoptarea legii cerute de funcționarii publici din prefecturi.
Greva generală în prefecturile din intreaga ţară, instituții care reprezintă Guvernul în teritoriu, declansată pe 10 aprilie 2023, coincide cu implinirea unui an de la congresul extraordinar al PNL din 10 aprilie, 2022, unde premierul Nicolae Ciucă a candidat singur la sefia partidului cu motiunea intitulată “UNIȚI PENTRU O ROMÂNIE STABILĂ ȘI PUTERNICĂ”. În motiuneea respectivă Ciucă vorbea despre dezvoltarea şi modernizarea României, militând pentru o Românie puternică, bazată pe principiile reclădirii încrederii, cetăţeanul în centrul preocupărilor PNL, reconectarea la profesionalism, elite şi meritocraţie, guvernarea de mare coaliţie. Ori, notiunile clamate in motiunea de candidatura, precum profesionalism, elite şi meritocraţie nu se pot fundamenta pe plagiat care este de fapt furt intelectual. Lasând la o parte faptul că premierul are o problema serioasă legată de lamurirea acuzatiei de plagiat a tezei sale de doctorat, acesta a candidat singur la functia de presedinte al PNL, neavând contracandidat, ( ceea ce este o anomalie pentru că „a alege” este o operatiune care presupune cel putin 2 indivizi). Ba mai mult Ciucă a afirmat că este pregătit pentru funcția de președinte PNL, deși nu are experiență politică, ceea ce denotă o fractură de logică. Cum adică poti fi pregătit pentru o functie politică neavând experiență politică. In plus, Ciucă a sustinut că lipsa lui de experientă poate fi un avantaj, ceea ce e o mare prostie. Din contră, lipsa de experientă in orice domeniu este un handicap.
Revenind la greva din prefecturi, aceasta este rezultatul lipsei de reforme pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
–Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin aceasta s-ar reduce si numarul de prefecturi de la 40 la 8 sau cel mult la 16, ceea ce ar permite cresterea performantei administrative in teritoriu.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.