500.000 de lei prin Platforma de mediu pentru București pentru proiecte care cresc reziliența orașului
Schimbările climatice din ultimii ani pun România tot mai mult sub stres termic intens, iar Bucureștiul devine din ce în ce mai vulnerabil la valuri de căldură, care conduc la insule de căldură urbană amplificate de densitatea construcțiilor, asfaltarea excesivă și lipsa vegetației, dar și la furtuni sau alte fenomene, după cum indică raportul Starea Mediului în București 2025 realizat de Fundația Comunitară București. Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istorie în Capitală, cu o temperatură medie de 27,43°C, mai mare cu 5,97°C față de media perioadei din 1980 până anul trecut, și diferențe între centru și periferie chiar și de până la 8°C. Numărul orelor de stres termic ridicat a crescut semnificativ, cu aproape 18,7 numai în 2024 față de media ultimilor 10 ani, iar în vara acestui an a ajuns la cel puțin 500, conform estimărilor pe baza datelor ClimExRo. Fenomenele climatice extreme afectează deja sănătatea publică, infrastructura și economia locală și cer intervenții urgente pentru adaptare și reziliență.
Platforma de mediu pentru București, programul strategic dezvoltat de Fundația Comunitară București, susține dezvoltarea unei strategii de reziliență climatică a Capitalei și investește 500.000 de lei, în parteneriat cu Orange Romania, într-o nouă rundă de finanțare pentru proiecte care creează soluții reale la provocările legate de schimbările climatice. Până acum, prin rundele și inițiativele speciale de finanțare, programul a susținut în total 58 de proiecte de mediu cu aproape 15 milioane de lei.
„Adaptarea la schimbările climatice devine o chestiune de supraviețuire urbană, nu doar de mediu. Prin Platforma de mediu pentru București, aducem împreună oameni, resurse și idei pentru a transforma datele științifice în acțiuni concrete. Bucureștiul este deja un punct fierbinte climatic, dar poate deveni și un laborator de inovație urbană. Alături de Orange Romania, construim un ecosistem colaborativ, format din organizații civice, mediul privat și administrația locală, prin care să transformăm Bucureștiul dintr-un spațiu vulnerabil într-unul pregătit pentru viitor, mai sănătos și mai rezilient, un oraș bun de trăit”, a spus Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
În demersul de a identifica soluții concrete de adaptare și creștere a rezilienței climatice a orașului, Platforma de mediu pentru București a reunit, în cadrul evenimentului „Bucureștiul rezilient climatic”, reprezentanți ai autorităților publice, printre care Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de specialiști din mediul privat și organizații civice. Evenimentul a creat contextul pentru un dialog dedicat strategiilor și proiectelor aplicabile pentru transformarea Bucureștiului într-un oraș mai rezilient la schimbările climatice. În plus, specialiștii prezenți au prezentat exemple de bune practici implementate în alte orașe, din România sau din Europa, și au pus în discuție fezabilitatea aplicării acestor soluții în Capitală.
„Reziliența climatică este o prioritate pentru Ministerul Mediului și trebuie să fie o prioritate și în sensul de a oferi suport tehnic pentru proiectele publice ale societății civile, cum ar fi, de exemplu, o competiție publică prin care să susținem creativitatea și inovația proiectelor pilot publice. În ceea ce privește măsurile care trebuie luate, ambițiile ar trebui să fie, printre altele, să avem mai multe spații verzi, nu doar să asigurăm supraviețuirea celor existente, și să gestionăm resursele de apă corect, mai eficient și responsabil. Măsurile de care e nevoie acum nu sunt neapărat populare acum, dar sunt măsuri importante care vor aduce beneficii reale peste 20 de ani. Aici intervine și rolul societății civile și al cetățenilor. Nu cred că există un mecanism mai puternic decât consolidarea comunității civice, care să ceară politici publice autentice și responsabile în interesul comun. Trebuie să înțelegem că, pentru ca Bucureștiul să ofere condiții similare de reziliență climatică și de mediu cum vedem în alte orașe europene, este nevoie de măsuri dure, astfel încât copiii noștri să poată trăi aici, peste 30 de ani, în aceleași condiții sau mai bune”, a spus Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul evenimentului „Bucureștiul rezilient climatic” organizat de Fundația Comunitară București.
Un model relevant, care poate deveni sursă de inspirație pentru administrația locală, este strategia de reziliență climatică a Parisului, care abordează adaptarea climatică într-un mod integrat, prin colaborare între autorități, experți și comunități. Strategia se bazează pe patru axe majore: dezvoltarea unei culturi comune a riscului, consolidarea solidarității sociale, adaptarea infrastructurii urbane la riscurile emergente și mobilizarea actorilor publici, economici și din domeniul cercetării și inovării. Astfel, în Paris a fost dezvoltată o rețea de spații de răcoare urbană în curți școlare, urmând ca până în 2050 să fie adaptate în total 760 de curți din școli publice, iar multiple piețe pariziene au fost propuse spre reamenajare, pentru mai multă vegetație și mai puțin trafic. Iar un bulevard extrem de poluat, circulat de peste 1 milion de vehicule în fiecare zi, este în proces de transformare într-un coridor verde multimodal.
Un alt punct important de reper este Barcelona, unul dintre cele mai avansate orașe europene în adaptarea la schimbările climatice. Strategia metropolitană de acțiune include o rețea extinsă formată din sute de adăposturi climatice create în spații publice precum biblioteci, parcuri, piscine sau centre civice publice și private pentru a oferi confort termic locuitorilor. În paralel, pentru Barcelona există 25 de planuri locale de adaptare și un indice de vulnerabilitate la căldură pentru a identifica zonele și grupurile cele mai expuse riscurilor.
„Grija pentru mediu trebuie să se afle pe o agendă comună a reprezentanților administrației, companiilor, organizațiilor neguvernamentale și societății civile. Este esențial să fim cu toții la aceeași masă, pentru că aceasta este cheia atunci când vorbim despre «reziliență climatică». Schimbul de idei și dialogul sunt primii pași – depinde de noi să transformăm această energie în acțiuni concrete și proiecte care contribuie la un oraș mai pregătit din punct de vedere climatic”, a declarat Veronica Dogaru, Corporate Communications & CSR Director, Orange Romania.
Platforma de mediu pentru București alocă 500.000 de lei într-o nouă rundă de finanțare pentru proiecte de reziliență climatică a Capitalei
Pentru a sprijini concret proiecte care pot reduce vulnerabilitatea capitalei în fața schimbărilor climatice, Platforma de mediu pentru București, cu susținerea Orange România, a lansat o nouă rundă de finanțare dedicată rezilienței climatice, cu un buget total de 500.000 de lei.
Între trei și cinci proiecte vor fi finanțate prin această rundă, împărțite în două arii prioritare. Aria I, dedicată intervențiilor strategice pentru oraș, urmărește finanțarea cu până la 250.000 de lei a unui proiect care propune soluții de regenerare a spațiilor naturale de mari dimensiuni din București și zona metropolitană, prin proiecte-pilot replicabile de autoritățile locale. Aria II susține transformarea spațiilor publice din București, de la micile parcuri și piețe până la curțile instituțiilor sau stațiile de transport, în refugii climatice pentru comunitate, prin 2-4 proiecte finanțate cu un buget total de 250.000 lei.
Intervențiile pot include soluții verzi și albastre, precum plantări, zone umbrite, sisteme de răcorire, puncte de hidratare sau mini-păduri urbane, menite să reducă efectele valurilor de căldură și să crească reziliența orașului. Proiectele vor fi evaluate anual, iar cele mai performante pot beneficia de finanțare suplimentară pe o perioadă de până la trei ani.
Apelul de proiecte începe din 12 noiembrie 2025, iar înscrierile sunt deschise până la 11 ianuarie 2026. Proiectele selectate vor fi anunțate în februarie 2026, iar implementarea acestora se va desfășura între martie 2026 și februarie 2027. Sesiunile de informare pentru potențialii aplicanți vor avea loc online, pe 25 noiembrie, 3 decembrie și 16 decembrie 2025.
Prin runda anterioară de finanțare au fost susținute două proiecte cu impact asupra rezilienței climatice a Capitalei. Dâmbovița Apă Dulce: Debarcaderul Timpuri Noi, realizat de Nod Makerspace, a revitalizat un spațiu abandonat de pe malul Dâmboviței, tronsonul Timpuri Noi, ca parte a unui proces amplu de transformare a râului Dâmbovița în zone cheie din București. Debarcaderul a devenit, astfel, un experiment de reziliență urbană și climatică în inima Bucureștiului, coridor verde-albastru și sursă de răcoare pentru București, fiind astăzi un loc public deschis, accesibil tuturor, cu pontoane plutitoare, zone de relaxare și o rampă care permite accesul persoanelor cu dizabilități sau al sportivilor paralimpici la apă.
„Debarcaderul Timpuri Noi e o invitație la reconectare – cu râul, cu orașul și între noi. Nu am construit ceva final, ci am redeschis un proces: unul care învață din apă cum să fie mai flexibil, mai empatic și mai viu. Într-un București tot mai încins și mai fragmentat, acest loc devine un laborator pentru cum putem trăi mai bine împreună, în echilibru cu mediul și cu ceilalți”, a spus Tamina Lolev, Managing Partner & Architect la Nod Makerspace, asociația care a dezvoltat proiectul.
Reziliență climatică în Parcul Tineretului, cel de-al doilea proiect finanțat, realizat de Asociația Parcul Natural București, s-a concentrat pe extinderea intervențiilor din Parcul Tineretului pentru a crește reziliența climatică, biodiversitatea urbană și implicarea comunității locale. Proiectul urmărește trei direcții principale de acțiune: gestionarea durabilă a apei pluviale prin amenajarea unor grădini de ploaie, ca soluție pentru reducerea băltirilor, protejarea infrastructurii și valorificarea apei pentru vegetație, creșterea rezilienței arborilor maturi prin intervenții pilot pentru conservarea arborilor valoroși aflați în declin biologic și replantări și, nu în ultimul rând, educația ecologică și încurajarea voluntariatului prin organizarea de activități comunitare precum plantări, ateliere de grădinărit, amenajare de grădini de ploaie, confecționare de adăposturi pentru faună și montaj de cuiburi artificiale.
„Prin aceste acțiuni, Parcul Tineretului devine un laborator urban pentru soluții bazate pe natură, un spațiu demonstrativ de adaptare la schimbările climatice și un model de implicare civică pentru protejarea mediului în București”, a spus și Dan Bărbulescu, director al Asociației Parcul Natural București și membru în Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă.
