Miercuri, CCR a concluzionat că proiectul de lege asumat de guvern pe măsurile fiscale, și nu numai, este constituțional, așa că a rămas ca doar președintele să promulge legea, după care urmează să se aplice. Deși fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, spunea că legea pe care și-a asumat răspunderea premierul Marcel Ciolacu are mici șanse să meargă mai departe în forma respectivă, iată că, totuși, se poate! Stai și te gândești, cum un fost președinte de CCR să fie în așa dezacord cu CCR?
„Pe fond, sigur că sunt multe probleme pe care şi eu le-aş fi atacat, dacă aş fi făcut politică la ora asta, pentru că sunt lucruri care nu trebuiau scrise în această lege. Şi nu neapărat pe fond, chiar pe formă dacă vorbim, pentru că în Constituţie scrie că Guvernul poate să-şi asume răspunderea pe un proiect de lege, nu pe un proiect de 70 de legi. Această lege pe care şi-au asumat răspunderea este mai degrabă sau ar putea fi considerată un program de guvernare, decât un proiect de lege”, afirma Augustin Zegrean (sursa:news.ro). Și atunci? Ce să mai înțeleagă lumea referitor la deciziile CCR? Cum se dau deciziile CCR? Evident, nu cred că va exista vreo problemă la promulgare, așa că începând cu 1 noiembrie 2023 vor intra în vigoare primele măsuri din legea care tocmai a fost confirmată ca fiind constituțională. Legea, inițiată cu scopul de a reduce deficitul bugetar, cuprinde foarte multe măsuri, începând cu majorarea de impozite și taxe, introducerea unora noi, eliminarea de facilități fiscale pentru sectoarele construcții, IT și agroalimentar, dar și măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare.
Evident că sunt măsuri care vor aduce venituri în plus la buget, altele vor încerca să reducă cheltuielile bugetare, dar problema este că toate acestea sunt puse de-a valma într-o lege, iar atacarea ei la CCR are 2 tăișuri: pe de o parte trebuie să fim de acord cu unele măsuri, iar partidele din opoziție chiar sunt, dar cu unele măsuri nu ai cum să fii de acord, cum ar fi de exemplu majorarea impozitelor și taxelor, ceea ce va duce la creșteri de prețuri, rezultatul fiind o inflație care ne ,,roade” din puterea de cumpărare. Ca urmare, orice contestare la CCR va fi speculată politic ca fiind o încercare de opoziție față de măsurile bune, cum ar fi combaterea evaziunii fiscale, de pildă. Dar cum să faci dacă toate măsurile sunt puse într-o singură lege?
Sigur, CCR poate accepta contestarea pe unele articole, dar va rămâne imaginea că partidele care au făcut această contestație se opun și la măsurile corecte. Aici este, de fapt, jocul asumării pe o lege cu implicații asupra așa multor alte legi. Dacă vrei să te opui la ceva rău, dacă sunt puse de-a valma într-o singură lege, intenționat, măsuri corecte, dar și mai puțin corecte, te opui, de fapt, și la cele bune. Și atunci ai o dilemă: te opui cu orice risc sau nu te opui, astfel că va trece și cu ce nu ai fi de acord? Așa se întâmplă când politica nu se face într-un mod onest, în beneficiul cetățeanului, cel care te-a trimis acolo, în politica mare, cu un scop, respectv să traiască azi mai bine decât ieri și mâine mai bine decât azi, din toate punctele de vedere: al sănătății, al educației, al siguranței, al infrastructurii etc.
Nu se astepta nimeni ca plaga zisa CCR sa ia alta decizie, doar pensiile si salariile lor uriase, ca si cele la fel de uriase ale mafiei politice, ale securitatii, militiei si armatei sunt platite din birurile impuse noua. Vorbaraia aia de 2 bani cu taxele pentru companii, banci si alte acareturi TOT NOI, POPULIMEA O VOM PLATI. AIA MARESC PRETURI, DOBANZI SI GATA