Reunită în congres, Dreapta europeană l-a ales joi pe bavarezul Manfred Weber cap de listă al Dreptei în alegerile europarlamentare din luna mai anul viitor, de fapt un potențial succesor al lui Jean-Claude Juncker la președinția Comisiei Europene.
Corespondenții agențiilor internaționale de presă prezenți la Helsinki, unde s-a derulat congresul Dreptei europene (PPE), au văzut familia conservatoare europeană «în poziție de bătaie». La capătul unei campanii insistente, bavarezul Manfred Weber a repurtat joi victoria în cursa pentru a fi cap de listă al PPE la europenele de anul viitor. Concurentul său a fost finlandezul Alexander Stubb, dar, din capul locului, relevă surse din culisele «tranzacțiilor», era dată ca sigură victoria lui Weber, obținând în final 79% din cele 619 voturi expimate. Sursele fac în special referire la strategia atent aleasă de germanul Manfred Weber, care în campania ce a precedat congresul și-a asigurat și diversificat sprijinul geografic al alegătorilor din țările UE. Alexander Stubb a apărut mai degrabă ca «un om al Nordului Uniunii Europene, o zonă cu nuanțe speciale în pozițiile adoptate în privința multora dintre chestiunile europene la zi. În plus, Manfred Weber a beneficiat de un sprijin consistent din partea Angelei Merkel, al cărei rol – se știe – este de fapt capital, ținând cont de importanţa partidului său, Uniunea Creștin-Democrată (UCD), în cadrul PPE. Desemnarea lui Weber drept cap de listă al Dreptei la europarlamentarele din 2019 este privită cu mare interes de analiștii politici europeni, fiind știut faptul că, cel puțin în teorie, liderul Dreptei are șansele cele mai mari să-i succeadă lui Juncker la președinția Comisiei Europene. Parlamentul European a ținut neapărat menținerea, la fel ca în 2014, a sistemului denumit al «spitzenkandidaten» (termenul german). În ce constă el: bărbatul sau femeia lider de partid care este capabil(ă) să formeze, după alegerile din primăvara următoare, o coaliție, poate ajunge la conducerea Comisiei Europene. Or, PPE, recunosc toți observatorii, «este în mod tradițional în poziție de forță la scrutinurile europene».
Incertitudini
Există, în opinia corespondentului permanent la Bruxelles al ziarului «Les Echos», cel puțin două motive care ar putea împiedica realizarea «visului» lui Manfred Weber. Unul este legat de ecuația politică europeană, complicată tot mai mult de creșterea influenței partidelor eurosceptice și erodarea Dreptei tradiționale în Franța, Italia sau în Spania. Pe acest fond, dominația PPE ar putea fi pusă serios sub semnul întrebării. Un al doilea motiv ține de faptul că șefii de stat și de guvern care, în conformitate cu prevederile tratatelor europene, trebuie să țină cont de rezultatul alegerilor, doresc să mențină neapărat în propriile lor mâini desemnarea președintelui Comisiei, recurgând, în strict secret, la târguieli ce de regulă sunt ample și complicate. Manfred Weber, un membru discret al UCS, aliatul bavarez al UCD, este deputat european de doar 14 ani, fără o experiență bogată în guvernare și în arta negocierilor, a târguielilor, motiv pentru care apar semne de întrebare dacă poate realmente să fie omul consensului. Domnia sa s-a străduit în ultimele luni, în special în dezbaterile din PE, să adopte poziții mai degrabă «centriste». El a mers până la a-și schimba radical poziția față de «prietenul» său Viktor Orban, anunțând că va vota rezoluția de condamnare a Ungariei, acuzată de încălcarea statului de drept. Capitală este însă lipsa experienței sale în funcții guvernamentale pentru a avea șanse sigure să obțină postul lui Juncker.
Reticențele Franței
Corespondentul ziarului «Les Echos» (o sursă sigură – n.n.), crede că Manfred Weber nu este un favorit al lui Emmanuel Macron. Poziția Franței a fost deja clar exprimată de dna Nathalie Loiseau, ministrul francez pentru Afacerile europene. «Surprinzător, PPE alege un candidat care în urmă cu doar câteva luni făcea campanie în favoarea lui Viktor Orban», a remarcat dna Loiseau într-o declarație.