Premierul elen Alexis Tsipras a anunțat în Parlament că va trimite Berlinului o cerere oficială de compensații financiare pentru crimele comise sub ocupația nazistă. Atena a reevaluat compensațiile respective la 270 miliarde de euro. Berlinul continuă să respingă solicitările Greciei.
Deși unii credeau închisă problema despăgubirilor solicitate de Grecia, poporul grec nu a renunțat niciodată la pretențiile sale. Parlamentul de la Atena a votat miercuri seară – cu o mare majoritate – o rezoluție prin care somează guvernul să acționeze pentru a obține din partea Germaniei compensații pentru crimele comise de naziști în anii de ocupație dintre 1941 și 1944. Premierul Tsipras a confirmat că va face acest demers, transmițând o notă la Berlin în care să reitereze «revendicările inalienabile ce-și au izvorul în invazia și ocupația nazistă». Cererile Greciei au tot fost discutate, amânate nu o dată de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, dar ele au reapărut cu mai multă insistență după venirea la putere la Atena a partidului de stânga radicală Syriza, în 2015. După cercetări și analize ce au durat mai bine de un an, Comisia parlamentară transpartizană elenă a reevaluat despăgubirile solicitate la 270 miliarde de euro.
Contraargumentele Berlinului
În mai multe rânduri, în perioada recentei crize prin care a trecut, Grecia a ridicat problema despăgubirilor, cu speranța că va îmblânzi intransigența Germaniei în gestionarea datoriei Greciei. A fost în zadar, Berlinul considerând atunci, prin ministrul social-democrat de Finanțe, Sigmar Gabriel, cererile Atenei drept «stupide». Cum în ultimele luni Grecia a început treptat să se redreseze, subiectul compensațiilor din partea Germaniei a revenit în actualitate. Vizita președintelui german Steinmeier din luna octombrie anul trecut și apoi cea a doamnei Angela Merkel, din luna ianuarie, s-au desfășurat în condiții normale, Atena dând clar impresia că și-a revenit din criza gravă în care s-a aflat și că este pe drumul cel bun. Votul de zilele trecute din Parlamentul elen a redeschis însă problema despăgubirilor pe care Atena le pretinde Germaniei. Această chestiune este unul dintre punctele de bătaie în perspectiva alegerilor europene din Grecia. Premierul Tsipras a avertizat însă împotriva unei legături între cererile elene de de reparații de război și datoria țării. Interesant este faptul că, pentru prima oară, principalul partid de opoziție de centru-dreapta din Grecia, Noua Democrație, apropiat partidului Angelei Merkel (UCD), s-a alăturat public cererii de despăgubiri formulată de Syriza. Berlinul continuă însă să ignore cererile de reparații ale Greciei. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, citat de corespondentul permanent în capitala germană al ziarului «Les Echos», a subliniat joi că Germania și-a recunoscut «mare parte din responsabilitate pentru suferințele îndurate de Grecia în perioada național-socialismului». Dar, a adăugat el, «chestiunea reparațiilor germane a fost soluționată deja atât juridic, cât și politic». În opinia Berlinului, Tratatul din 12 septembrie 1990, care a deschis calea spre unificarea țării, a soldat și chestiunea datoriilor Germaniei. Denumit tratatul «2+4», întrucât fusese încheiat de cele două foste Germanii și de cei patru învingători în al doilea război mondial (SUA, Marea Britanie, Rusia și Franța), tratatul respectiv reglementa statutul Germaniei unificate. Semnatarii renunțau la rambursarea restului datoriilor de război ale Germaniei, stabilite anterior prin tratatul de la Londra din 1953. Grecia a primit în 1960 un CEC de 115 milioane de mărci din partea Germaniei federale. Ca atare, noile cereri formulate de Atena sunt considerate de Berlin a fi «nejustificate».
