Uneori, mesajele guvernamentale par să le depășească pe cele regăsite în reclamele comerciale. Ca la mezeluri: „Ți-am spus, dar nu ți-am garantat!”. Dacă în reclamă negustorul avea explicația credibilă a procesului de fabricație a „mușchiulețului”, în problema situației plajelor de pe Litoral, ministrul Mediului, Tanczos Barna, pare să dea dovadă de o aparentă lipsă de imaginație în demersul său. Ministrul parcă a dorit copierea reclamei pentru a justifica intenția privitoare la închirierea plajelor de la malul Mării Negre, fie ele și extinse. Aici nu este clar că extinderea se referă la dimensiunea fizică sau la alte interese. Este doar o părere/nedumerire. Întrebările au apărut odată cu apariția în dezbatere publică a Ordonanței de Urgență privind Procedura de închiriere a suprafețelor de plajă turistică pentru sezoanele estivale 2023-2024. O inițiativă legislativă mult-așteptată atât de hotelierii de pe litoral, cât și de către turiști, care doreau să afle regulile clare ale jocului de pe… plajă.
Ce s-a spus și ce a ieșit? În octombrie 2022, în prezența ministrului Antreprenoriatului și Turismului, titularul de la Mediu a dat asigurări că va fi adoptată o ordonanță de urgență pentru reglementarea actelor adiționale pentru porțiunile noi de plajă, acolo unde există contracte active încă din anul 2022. „Pentru contractele care sunt în vigoare și sunt active, vom propune un act adițional și completarea contractului cu porțiunea nouă de plajă, spre mare”- declara ministrul Tanczos Barna în data de 18 octombrie 2022. Având în vedere cele spuse, în prezența ministrului Antreprenoriatului și Turismului, Constantin Daniel Cadariu, hotelierii, care aveau, la acea dată, contracte de închiriere valabile, s-au grăbit să lanseze ofertele de preț pentru sezonul estival 2023 . O mare greșeală de a ține cont de reclama „Ți-am spus, dar nu ți-am garantat”. Dovadă stă proiectul de OUG menționat. Hotelierii cu contracte valabile în 2022, având promisiunea actelor adiționale de închiriere, se trezesc fără… plaje, ei urmând să participe la o nouă licitație. Contractele lor nu mai au valoare acum și sunt peste 200 la număr. La fel și ofertele lor pentru 2023 rămân fără acoperire. Putem spune că hotelierii rămân cu „plajele umflate”. Iată dovada din textul proiectului de act normativ, aflat în dezbatere publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor până la data de 30.01.2023: ”Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art.1 – Pentru sezoanele estivale 2023 și 2024, se aprobă închirierea de către Administraţia Naţională „Apele Române”, a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea acesteia, reprezentând plajele cu destinaţie turistică ale Mării Negre, ale căror date de identificare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Art.2 – Prin derogare de la art. 333, 335, 336, 338, 341 și 342 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 6 alin.(5) și art.7 alin. (2) din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare, desfășurarea licitațiilor publice pentru închirierea suprafețelor de plajă turistică se desfășoară conform procedurii stabilite de prezenta ordonanță de urgență .
Art. 3 – (1) Administrația Națională „Apele Române” are obligaţia să publice anunţul de licitaţie într-un cotidian de circulaţie naţională, într-unul de circulaţie locală și pe pagina sa de internet”.
Așa stând lucrurile, unde sunt stipulate actele adiționale de prelungire a perioadei de închiriere către operatorii hotelieri? S-a dorit să treacă perioada de valabilitate a contractelor pentru a schimba brusc regulile jocului? Din octombrie până în decembrie era timp suficient pentru armonizarea legislației în domeniu. Timp suficient era și pentru obținerea autorizațiilor invocate în proiectul de OUG. De ce licitațiile sunt organizate de la București la sediul central al Administrației Naționale „ Apele Române”? Se dă liber la exploatarea prin închiriere a plajelor de către firme care nu au legătură cu sectorul turismului? Sunt întrebări care așteaptă răspuns din partea inițiatorilor. De așteptat reacția organizațiilor patronale și profesionale din turism față de politica Ministerului Mediului, similară reclamei la mezeluri „Ți-am spus, dar nu ți-am garantat”. Cine își asumă pierderile hotelierilor și creșterea cheltuielilor turiștilor pentru aceste măsuri? Sunt alte interese pentru ca plajele de pe Litoral să nu mai fie atât de turistice pe cât se declară?
Pe marginea acestui proiect de Ordonanță de Urgență se poate discuta, chiar de a suspecta interese foarte mari. Este bine că mai pot fi făcute observații până la finalizarea dezbaterii publice. În acest caz, structurile patronale, inclusiv Federația Patronatelor din Turismul Românesc, pot avea un rol decisiv. Dincolo de motivații de genul că nu pot fi obținute în timp util toate documentele de intabulare etc, că nu există personal suficient în instituțiile statului pentru acest demers, promovarea actualei propuneri dă senzația de „deja-vu”. S-a mai întâmplat în martie 2011, când ministru era Laszlo Borbely: “Hotelierii sunt nemulțumiți de faptul că cele mai multe sectoare de plajă au fost adjudecate de agenți economici care nu au drept obiectiv de activitate turismul”, informează Evenimentul Zilei.
Asta deși la licitații au participat aproape toți hotelierii, iar cei care au câștigat au fost nevoiți să crească foarte mult tarifele.
Hotelierii cer anularea licitațiilor în instanță, devreme ce „Guvernul a aprobat noua lege a turismului în care se propune ca plajele să treacă în administrarea hotelierilor de pe litoral”. În 2011 informația era preluată de Ziare. com. Nu este așa că istoria și interesele se repetă? În favoarea cui? În niciun caz a turismului românesc.
Las-o jos ca macane!
Hotelierii aveau in 2022 contracte pe plajele de dinainte de extindere.
Acele plaje pot ramane inchiriate precum inainte, daca hotelierii doresc.
Ce se inchiriaza in 2023 sunt alte terenuri, cu alte coordonate GPS si cu alte intabulari.
Jurnalistul se da naiv scriind ca printr-un act aditional la un contract de inchiriere din 2022 pe terenul X (cu cote GPS X1, X2, X3, X4)
poti inchiria in 2023 terenul Y (cu cote GPS Y1, Y2, Y3, Y4 diferite de primele) – teren care nici nu exista la momentul incheierii primului contract.
Se incalca niste norme juridice elementare!