Impozitul minim pe cifra de afaceri va fi plătit de populație

Introducerea impozitului minim pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro va duce, inevitabil, la creșterea prețurilor produselor, atât a celor care au adaos plafonat, cât și pentru celelalte produse. Da, va crește prețul și la produsele care au adaos plafonat (cele 14 produse reglementate de OUG 67/2023, la care se preconizează să se mai adauge câteva, cum ar fi carne tocată, usturoi, orez, bulion de roşii, cozonac, margarină, drojdie, smântână şi pere), pentru că adaosul plafonat se adaugă după introducerea în preț a tuturor cheltuielilor, deci inclusiv a impozitului pe cifra de afaceri. Sigur, s-ar putea spune că firmele cu o cifră de afaceri sub 50 milioane de euro vor putea păstra prețurile pentru că ele nu au această cheltuială, dar trendul prețurilor este dat de firmele mari, iar cele mai mici cu cifre de afaceri sub plafon de ce nu ar folosi prilejul de a face un profit suplimentar? Că așa e în economia de piață, nu? Și oricum, marii retaileri fac prețurile, inclusiv în negocierile cu producătorii autohtoni.

Dar, iată un exemplu de calcul:

Presupunem că o companie are cheltuieli cu materii prime, materiale, salarii, utilități, amortizări, impozite și taxe etc., în valoare de 100 lei. De asemenea, presupunem că veniturile sunt 105 lei, adică s-a aplicat un adaos de 5%. În această situație, impozitul pe profit este de 0,8 lei (5 lei x 16%), iar impozitul pe cifra de afaceri este de 1,05 lei (105 x 1%). Am simplificat calculul pentru a fi mai ușor de înțeles. Deci, compania va plăti impozitul mai mare, adică 1,05 lei, rămânând cu un profit net de 3,95 lei (5 – 1,05), față de 4,2 lei, cât ar fi rămas dacă plătea impozit pe profit de 16% (5-0,8). Ce va face compania? Va mări prețul și va realiza venituri de 106 lei la aceleași cheltuieli de 100 lei. În acest caz, impozitul pe profit va fi 0,96 lei, iar impozitul pe cifra de afaceri va fi 1,06 lei. Compania va achita statului 1,06 lei și va rămâne cu un profit net de 4,94 lei, mai mare decât cel pe care l-a obținut la veniturile dinainte de majorarea prețurilor. Rezultatul? Statul încasează mai mult, respectiv 1,06 lei, compania are un profit net mai mare, respectiv 4,94 lei. Deci câștigă ambele părți, stat și companie, dar prețul este plătit de populație! Mai mult, populația va mai plăti o dată, prin inflație, care va cuprinde și alte prețuri, nu numai cele la produsele comercializate de companiile cu cifră de afacri mai mare de 50 milioane de euro. Sigur, este mai ușor să administrezi un impozit pe cifra de afaceri, dar acest tip de impozit se pretează doar la companiile mici, la microîntreprinderi, pentru că acestea nu dictează prețurile pe piață, nu pot influența trendurile prețurilor, acestea sunt obligate, oarecum, să absoarbă acest impozit în profiturile lor. Cu alte cuvinte, nu tragi cu tunul după muște și cu praștia după elefanți. Faci risipă de forțe și cheltuieli mai mari decât sumele colectate, mai bine te asiguri că impozitele pe profit nu sunt optimizate, se plătesc onest, atfel nu creezi puseuri inflaționiste prin majorări de prețuri. Prețul va fi plătit, mai ales, de cei cu venituri mici. În altă ordine de idei, vedem că cea mai mare bancă din Polonia, PKO Bank Polski, va intra din 2024 și pe piața din România, printre motivele invocate fiind și acela că piața bancară din România este foarte profitabilă. Acum am și răspunsul la o întrebare, pusă într-un articol anterior, și anume de ce tac băncile la introducerea taxei suplimentare, atenție!, pe lângă cea pe profit, de 2%!