În chestiunea războiului între Israel și Hamas europenii nu au o poziție diplomatică comună

Nu puțini sunt analiștii presei europene, la care face referire și Radio France Internationale, care „apar în ordine dispersată” în chestiunea războiului actual din Orientul Apropiat. Uniunea Europeană s-a dotat totuși cu instrumente diplomatice comune: un șef al diplomației, actualmente Josep Borrell, un serviciu de acțiune în exterior, un fel de ministru de Externe al Europei. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, reamintesc jurnaliștii acreditați la Bruxelles, a promis să facă din mandatul ei „Europa geopolitică”. Europa geopolitică nu există. Orientul Apropiat este cumva un obstacol în plus în calea unității diplomatice europene. Declarația din 13 noiembrie a miniștrilor de externe europeni se aseamănă cu toate celelalte documente pe care Uniunea Europeană le-a formulat de mai bine de o lună de zile. Singurul pas notabil făcut în această nouă declarație este condamnarea utilizării spitalelor și a civililor drept scuturi umane. Pentru rest, au rămas aceleași expresii arhicunoscute: nouă condamnare a terorismului grupării Hamas, împreună cu menționarea dreptului Israelului de a se apăra, cu condiția să manifeste reținere privind viețile civililor. Detractorii poziției europene reproșează adoptarea doar a unui singur fel de poziție aparte- un apel la crearea de „coridoare umanitare” și „pauze umanitare”. A nu se uita că și acceptarea acestor scenarii a intervenit după teribile discuții. Apoi, utilizarea expresiei „pauze umanitare”, respectiv pluralul, arată că europenii nu cer până la urmă încetarea operațiunilor militare ale armatei israeliene. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a subliniat eforturile depuse de Ungaria ca expresia „încetarea focului” să nu apară în declarația comună a șefilor diplomațiilor europene. Expresia respectivă, reamintește RFI, a apărut totuși, fiind utilizată de Luxemburg, Irlanda sau Slovenia dintotdeauna, dar nu este acceptabilă de țările care susțin cel mai ferm Israelul în cadrul Uniunii Europene. A nu se uita și un alt exemplu: după Donald Trump, premierul ungar, Viktor Orban, a promis în luna martie mutarea ambasadei ungare de la Tel Aviv la Ierusalim, în timp ce Uniunea Europeană consideră că acest lucru nu va fi posibil decât va fi aplicată soluția cu două state- israelian și palestinian.

Niciun semn de apropiere în pozițiile celor 27?

Divergențe în poziția europenilor privind războiul Israel-Hamas au devenit vizibile chiar după atacul teroriștilor Hamas din 7 octombrie contra Israelului, iar până acum nu se vede vreo apropiere între pozițiile membrilor UE. Fiecare stat membru se menține pe poziția sa tradițională. Singurele state membre cele mai favorabile cauzei palestiniene sunt Irlanda și Spania. De partea cealaltă, cele mai fiabile susținătoare ale Israelului sunt țările din Europa centrală, nu doar Ungaria sau Austria, ci și Cehia. În Germania, unde relațiile cu statul israelian sunt declarate oficial o chestiune de „responsabilitate”, popularul cotidian „Bild” a asimilat absența președintelui francez Emmanuel Macron de la marșul contra antisemitismului dorinței de a împiedica o explozie la periferiile franceze.