Topul mondial al tranziţiei energetice a fost lansat recent de Forumul Economic Mondial: Energy Transition Index (ETI)2019. Acest raport compară sectoarele energetice a 115 economii şi evaluează cât de pregătite sunt acestea pentru tranziţia energetică. Indicele ETI este compus în proporţii egale din scorul pentru performanţa sistemului energetic şi scorul nivelului de pregătire pentru tranziţia energetică.
- Scorul pentru performanţa energetică este format din următorii indicatori: dezvoltare economică (33%), protejarea mediului (33%), securitate energetică şi acces la energie (33%).
- Nivelul de pregătire pentru tranziţia energetică include următorii indicatori: capital şi investiţii, legislaţie, instituţii şi guvernare, infrastructură şi mediu de afaceri inovativ, capital uman, structura sistemului de energie – fiecare cu o pondere de 17%.
Ţările cu scoruri ridicate în topul tranziţiei energetice au câteva lucruri în comun: sisteme legislative stabile, mediu de afaceri inovativ, capabil să atragă investiţii, angajamentul mediului politic pentru tranziţia energetică. În top 10 sunt doar ţări europene, în frunte cu Suedia (74,9), Elveţia (74,3) şi Norvegia (73,4), topul fiind completat de Islanda și alte 6 ţări UE.Ţările aflate în coada topului au o legislaţie laxă, dublată de instabilitate politică.
Unde se află România?
Ţara noastră se găseşte pe locul 40 în lume, din 115 ţări analizate, cu 59.3 puncte din maximum 100 posibile. România devansează câteva ţări ale UE, precum Polonia, Grecia, Cehia, Cipru, Croaţia, Ungaria, economii aflate în a doua parte a clasamentului mondial.
Scorurile României pentru triunghiul performanței energetice sunt:
- protejarea mediului – 59.7 puncte (locul 27 în lume).
- securitatea energetică şi accesul la energie – 85.1 puncte din 100 (locul 34),
- dezvoltare economică – 59.5 puncte (locul 71),
Cel mai bun scor la nivel mondial la subindicele performanţei energetice aparține Norvegieiîn raportul din 2019, cu scorurile de 88.6, 86.6 şi, respectiv, 69.8 la cei trei indicatori. Comparând rezultatele cu cele obținute de țara noastră, constatăm că Norvegia şi România au obţinut scoruri apropiate la securitate energetică şi scoruri comparabile la protejarea mediului. Diferenţa cea mai puternică s-a înregistrat la nivelul de dezvoltare economică.
În ceea ce priveşte subindicele nivelului de pregătire pentru tranziţia energetică, România se găseşte pe locul 54 din 115 ţări, pe locul I situându-se Finlanda. Scorurile cele mai apropiate între România și Suedia le regăsim la structura sistemului energetic, de altfel și singurul subindice unde reușim să devansăm Finlanda, iar cele mai decalate rezultate le regăsim la capitalul uman și la infrastructură, de data aceasta în dezavantajul României.
Ce face UE? Dar noi?
Topul Mondial al Tranziţiei Energetice vine în contextul iniţiativei UE numită Pachetul “Energie curată pentru toți europenii”, care are ca scop modernizarea economiei europene, atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Ţintele asumate sunt ambiţioase: sporirea eficienţei energetice cu 35% până în 2030, iar energia regenerabilă să reprezinte 35% din consumul total până în 2030.
Comisia Europeană a solicitat statelor membre deschiderea pieţelor de electricitate şi gaze, eliminarea preţurilor reglementate şi introducerea unor măsuri de protecţie tranzitorii pentru consumatorii vulnerabili.
Reacţia României la această solicitare “nu s-a lăsat aşteptată” şi în decembrie 2018 s-a materializat în OUG 114, care a plafonat la 68 de lei pe MWh preţul gazelor de producţie internă pentru toată piaţa, contrar recomandărilor europene. Reacţia UE a fost declanşarea procedurii de infringement împotriva României, în martie 2019 arătând că prevederile OUG 114/2018 încalcă directivele europene din domeniul gazelor. OUG 114/2018 a devenit OUG 19/2019, care a păstrat plafonate cantităţile de gaze pentru consumatorii casnici şi pentru producătorii de energie.
Ce propune INACO?
Lansarea unui sub-grup de lucru în cadrul GLEV – Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului – pentru “Energie curată pentru toți românii”, cu participarea reprezentanților de specialitate din domeniul civic, academic, universitar, privat și public. Cu toții suntem chemați să ne implicăm pentru a propune Guvernului, indiferent de culoarea lui politică, o foaie pragmatică de parcurs.
Dezbaterea nu mai poate rămâne monopolul aparatului birocrat și al unui număr restrâns de actori economici privați. Cadrul general al dezbaterilor va trebui să țină cont de amploarea provocărilor tehnologice viitoare, de creșterea cererii de energie la nivel global cu 40% până în 2040, de creșterea prețurilor la electricitatea necesară uzului casnic și a volatilității prețurilor materiilor prime, de tranziția energetică europeană spre mai multă siguranță, mediu durabil, eficiență energetică și spre protejarea consumatorilor vulnerabili din România.
Esențială pentru țara noastră și pentru UE este stabilirea unei structuri operaționale public-private-civice care să stimuleze colaborarea și să definească repere specifice și planuri de acțiune cu ținte clare. România se poate inspira din bunele practici europene ale suedezilor, elvețienilor, finlandezilor sau norvegienilor și oferi rapid românilor securitatea și eficiența energiilor curate, pornind de la capitalul uman și infrastructura necesară accesului tuturor gospodăriilor. Speranța INACO este să putem contribui la construcția unui sistem energetic european bazat pe durabilitate, securitate, accesibilitate și incluziune reală pentru toți cetățenii.
