Studiu AON
Aon România, unul dintre liderii globali în brokerajul de asigurări, a prezentat, joi, 7 decembrie, rezultatele studiului Global Risk Management Survey, în cadrul evenimentului online cu același nume. Reprezentanți ai companiei precum Eugen Anicescu, CEO Aon, Adrian Low-Vesa, Head of Health Solutions, Armina Dobrică, Senior Consultant, Wellbeing & Culture și Cosmin Neagu, Client Director, au discutat despre riscurile emergente cu care se confruntă în prezent companiile. Conform studiului, la nivel global, cele mai mari riscuri sunt legate de atacurile cibernetice, întreruperea activității, încetinirea economică, imposibilitatea de a atrage și de a reține talentele în organizații și schimbările legislative.
Studiul Global Risk Management Survey se realizează la fiecare doi ani şi adună perspectivele factorilor de decizie din companii la nivel global. Anul acesta, spre deosebire de rezultatele anterioare, principalul risc este reprezentat de atacurile cibernetice. Pe cel de-al doilea loc se află riscurile legate de întreruperea afacerilor, predominant în perioada pandemiei, întrucât perturbările lanțurilor de aprovizionare au făcut ca întreruperea afacerilor să apară din alte motive decât cele obișnuite. În plus, riscurile economice sunt în ascensiune, inclusiv încetinirea economiei și creșterea prețului comodităților, cauzate de evoluția rapidă a anumitor sectoare și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare.
„Momentul economic în care se află fiecare regiune afectează percepția asupra riscurilor și a economiei. În țările emergente ne confruntăm cu anumite riscuri, în timp ce în țările avansate întâlnim riscuri ce țin de saturație, de maturitatea economiei și a forței de muncă, de trenduri pe care cel mai probabil și noi le vom percepe în următorii ani. Deși nu toate riscurile cu care se confruntă companiile sunt asigurabile, există acoperiri alternative sau măsuri de risc management care ne pot ajuta să gestionăm efectele acestora”, declară Eugen Anicescu, CEO Aon România.
Potrivit studiului Aon, aproximativ 60% dintre companii afirmă că sunt pregătite pentru gestionarea riscurilor. Cu toate acestea, doar 17% indică că își cuantifică riscurile, 28% au un plan de risc management și 16% au evaluat soluțiile pentru transferul riscurilor emergente. În acest context, 39% dintre respondenți au raportat scăderi ale profitului cauzate de aceste riscuri, cel mai mare procentaj raportat în ultimii 10 ani și cu 9% mai mare decât în 2021. Cele mai mari pierderi au fost raportate în reputația brandului, ajungând în 2023 la peste 50%, comparativ cu sub 10% în 2021. De asemenea, o altă creștere semnificativă se observă și în cazul deficitului de materii prime, peste 60% dintre companii raportând o scădere a profitului, comparativ cu 50% anul precedent.
Previziunile pentru anul 2026 indică o amplificare a riscurilor asociate încetinirii economice, volatilității prețurilor și dificultăților în lanțurile de aprovizionare. De asemenea, este anticipată și o intensificarea a competiției și a deficitului de forță de muncă.
„Două din cinci riscuri prevăzute pentru anul 2026 se referă la capitalul uman. Pandemia a fost momentul care a declanșat o schimbare foarte mare, iar de la finalul acesteia, observăm și mai multă volatilitate în acest sector, întrucât companiile trebuie să se adapteze și să integreze schimbările benefice în activitățile curente. La finalul anului, cuvântul cheie pe care îl observ este integrarea. Dacă în urmă cu câțiva ani discutam despre wellbeing, recrutare, diversitate și incluziune, la momentul acesta, granițele dintre aceste subiecte s-au estompat atât de mult, încât o strategie care are legătură cu capitalul uman nu poate fi construită fără să cuprindă toate aceste elemente”, completează Armina Dobrica, Senior Consultant, Wellbeing & Culture.
Conform studiului, riscurile subevaluate sunt cele climatice, proprietate intelectuală și inteligență artificială. Cel din urmă, vine atât cu riscuri, cât și cu oportunități pentru companiile la nivel global. Pe de-o parte, se estimează că inteligența artificială are potențialul de a adăuga între 2,6 și 4,4 trilioane de dolari la economia globală, însă poate cauza problemele legale și amplifica riscurile asociate capitalului uman.
„Deși în zona Europei Centrale și de Est acest risc era plasat pe locul trei, realitatea este diferită. Dauna medie în 2022 a unui atac ransomware a fost de 4.54 milioane de euro, iar anul acesta frecvența atacurilor a crescut cu 49% în primele două trimestre față de aceeași perioadă a anului precedent. În România sunt detectate până la 30.000 de atacuri cibernetice zilnic, iar cele mai afectate industrii au fost farma, administrație publică, energie, retail și transporturi. Aceste riscuri pot fi evitate prin implementarea strategiilor specifice de transfer al riscului și pregătire a răspunsului și a recuperării după astfel de incidente”, conchide Cosmin Neagu, Client Director Aon România.
