Studiu ANIS
Cifra de afaceri totală a industriei IT a depășit 15,5 miliarde EUR, în 2023, reprezentând o creștere de 12,16% comparativ cu 2022, se arată în studiul lansat astăzi de ANIS, realizat cu sprijinul unui grup de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Această performanță subliniază reziliența industriei, în ciuda unui context economic global dificil.
Industria continuă să fie caracterizată de o mare diversitate în materie de tipuri de activități, tehnologii și modele operaționale. Avem 48.405 companii înregistrate în sectorul IT&C, dintre care 45.467 în segmentul IT și 2.938 în segmentul telecomunicații. Principala componentă, dezvoltarea de software la comandă, realizează 40,24% din cifra de afaceri totală și a înregistrat o creștere de 19,92% în 2023, contribuind la generarea unei valori adăugate brute (VAB) de 50,9 miliarde lei, în creștere cu 19,5% față de 2022. În aceeași perioadă, industria de telecomunicații a ajuns la o VAB de 12,4 miliarde de lei, în creștere cu 20,4% față de anul 2022.
Unul dintre punctele centrale ale studiului este capacitatea sectorului IT&C de a genera un efect multiplicator major asupra economiei. Impactul total al industriei asupra PIB-ului în 20211 a fost de 14,16%.
- Impactul direct reprezintă contribuția generată strict de activitățile companiilor IT&C, și anume 7,99% din PIB. Acesta include dezvoltarea și livrarea de soluții software și servicii tehnologice.
- Impactul indirect se referă la cererea suplimentară de bunuri și servicii generate în alte industrii pentru a susține activitatea IT&C. În România, acest impact indirect reprezintă 2,74% din PIB. Practic, creșterea activităților IT&C generează cerere pentru furnizori din alte domenii, cum ar fi logistică, servicii profesionale sau producție de hardware.
- Impactul indus derivă din consumul angajaților din sector și industriile conexe, ceea ce contribuie cu 3,42% din PIB.
Astfel, impactul total al sectorului IT&C a fost de 45,3 miliarde EUR, raportat la PIB-ul din 2023, ceea ce consolidează poziția acestuia ca motor esențial al economiei românești. De asemenea, studiul arată că peste 880.000 de locuri de muncă au fost create direct și indirect de industria IT&C în 2021.
Politicile fiscale: Catalizatori ai creșterii sectorului IT
Studiul subliniază importanța stimulentelor fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe venit pentru profesioniștii IT, pentru menținerea competitivității sectorului. În 2023, contribuțiile fiscale ale angajaților IT au fost cele mai ridicate din economie, ajungând la 55.777 lei per angajat, chiar și în prezența acestor scutiri. Sectorul a fost al doilea contributor la buget în termeni de taxe și impozite plătite, cu o medie de 76.992 lei/angajat. Studiul izolează impactul direct în scenariul eliminării acestei facilități, respectiv o scădere estimată de până la 26,7% în profitabilitatea companiilor din sector, sub prezumția faptului că toate celelalte condiții ale economiei rămân neschimbate, ceea ce nu surprinde un efect compus și al celorlalte modificări precum creșterile de costuri cu energia sau capitalul uman, inflația, evoluția pieței globale etc.2
Inovația, Cercetarea & Dezvoltarea
Analiza asupra impactului sectorului în economia românească este însoțită de o cercetare cantitativă și calitativă cu privire la gradul de inovație în sectorul IT&C, barierele și factorii favorizanți pentru accelerarea inovației. Cercetarea a fost realizată în perioada iunie-iulie 2024, pe un eșantion de 1.042 de companii care reflectă structura industriei după mărime și tipurile de activități.
Inovația este o componentă centrală a sectorului IT&C din România. Datele arată însă că, în timp ce 78,8% dintre respondenți au raportat inițiative de inovație în ultimii trei ani, doar 5,7% dintre aceștia au lansat un produs propriu pe piață. Cu alte cuvinte, deși există numeroase inițiative, conversia acestora de la stadiul de idee la produse efectiv lansate pe piață este limitată.
Companiile respondente au evidențiat o serie de bariere structurale în calea inovației, precum lipsa facilităților fiscale specifice pentru cercetare-dezvoltare (R&D) și/sau accesul dificil la mecanismele existente, lipsa centrelor de inovare și a parcurilor științifice, precum și a competențelor de înregistrare a proprietății intelectuale. În mod notabil, companiile medii și mari alocă până la 12% din bugetele lor pentru R&D, alimentând astfel un ciclu continuu de creștere și diferențiere competitivă.
Printre factorii care pot stimula inovația și dezvoltarea unor centre IT puternice se numără accesul la fonduri europene, colaborarea cu universitățile în proiecte de cercetare și educație și sprijinul autorităților locale pentru crearea unui cadru financiar atractiv. Acești factori pot transforma România într-un hub tehnologic de referință în Europa, contribuind astfel la creșterea competitivității economiei naționale.
Un sector strategic cu un potențial insuficient exploatat
“Studiul aduce o perspectivă fundamentată științific asupra rolului strategic al industriei IT în România. Contribuția directă a sectorului IT&C la PIB a avut o creștere exponențială în ultimul deceniu, însă efectul multiplicator al tehnologiei este cu atât mai impresionant, contribuind la creșterea economică și la dezvoltarea altor sectoare economice prin digitalizare și inovație. Viitorul economiei are gene tech, astfel că avem nevoie de un angajament solid din partea tuturor – sectorul privat, autoritățile publice, mediul academic și societatea civilă – pentru a dezvolta un ecosistem digital robust și o politică industrială bazată pe inovație, care să ducă economia românească la următorul nivel de dezvoltare. Studiul lansat astăzi poate fi un fundament pentru politici publice bazate pe date clare și cercetări amănunțite, menite să sprijine evoluția industriei IT și să maximizeze potențialul acesteia ca sursă de creștere pentru întreaga economie”- concluzionează Edward Crețescu, Președintele ANIS.
1Idem
2 Estimarea a fost făcută în baza seturilor de date privind performanța financiară a companiilor în anul 2022, cele mai recente disponibile pentru analiza de față.
