Studiu Reveal Marketing Research
Pe 1 Decembrie 2022 sărbătorim 104 ani de la Marea Adunare de la Alba Iulia în care s-a votat unirea Transilvaniei cu România, iar, din 1990, aceasta este și Ziua Națională a României. În acest context, Reveal Marketing Research a desfășurat un studiu pentru a afla care sunt planurile românilor în această perioadă, dar și cât de apropiați sunt de țara noastră în ceea ce privește consumul produselor românești.
După 1 Ianuarie (36%), Ziua Națională este sărbătoarea națională preferată a românilor (30%).42% dintre români vor petrece Ziua Națională acasă, unde vor alege să se relaxezeLegumele și fructele sunt considerate cele mai calitative produse românești (23%), urmate de vin (16%).
Revelionul, mai important pentru români decât Ziua Națională
Deși sărbătoarea națională preferată de cei mai mulți români din mediul urban este ziua de 1 Ianuarie – Anul Nou (36%), Ziua Națională a României ocupă poziția a doua, considerată sărbătoarea națională preferată de 30% dintre respondenți. Pentru persoanele peste 55 de ani, 1 Decembrie ocupă poziția 1 în topul sărbătorilor preferate (49%).
Ziua Femeii este sărbătoarea preferată a 13% dintre români, iar Ziua Copilului a 12% dintre aceștia. Pentru tinerii între 18-24 de ani Ziua Copilului este semnificativ mai puțin importantă (3%), aceștia sărbătorind în mai mare măsură Ziua Femeii sau Ziua Europei. Ziua Muncii și Ziua Monarhiei sunt preferate de puțini români, acestea atingând un procent de 2%.
Cum vor sărbători românii Ziua Națională a României
42% dintre respondenți declară că vor sărbători Ziua Națională a Românieiacasă, undese vor relaxa, într-o măsură mai mare persoanele peste 55 de ani (52%). Un sfert dintre români vor organiza și omasă festivă în familie sau cu prietenii, iar 14% declară căvor participa la paradeleși evenimentele organizate pe 1 Decembrie.
28% dintre românii din mediul urban vor profita de mini-vacanța de săptămâna aceasta pentru a părăsi orașul pentru un concediu. Tinerii între 24 și 34 de ani vor pleca în concediu în perioada aceasta într-o măsură semnificativ mai mare (34%).
Dintre aceștia, o treime declară că va merge la munte, 28% vor vizita rude iar 18% vor alege să viziteze un alt oraș din țară. Un procent mai mic, 7% dintre cei care vor pleca în concediu în perioada următoare, vor părăsi țara sau vor vizita prieteni în altă zonă a țării.
Alimentele românești sunt considerate net superioare celor produse în afara țării
Pentru 47% dintre românii din mediul urbanoriginea sau țara producătoareeste relevantă în alegerea produselor pe care le achiziționează. Pentru persoanele peste 45 de ani aceasta este semnificativ mai importantă (65%). Mai mult decât atât, două treimi dintre respondenți declară că verifică originea produselor în magazin, înainte de achiziționare.
În urma rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, putem observa că produsele românești sunt preferate într-o măsură semnificativă celor importate. Românii consideră legumele și fructele cea mai bună categorie de produse românești, cu 23% dintre respondenți considerând acestea ca fiind de cea mai bună calitate. Vinul este considerat cel mai de calitate produs românesc de 16% dintre români, iar apa îmbuteliată de 12%.
Produsele românești de o calitate superioară celor importate sunt considerate a fi cele alimentare. 97% dintre români consideră lactatele românești ca fiind mai calitative decât cele străine. Valori asemănătoare întâlnim pentru carne (96%), legume și fructe (96%), apa îmbuteliată (96%), dar și pentru produsele de bază (făină, ulei etc) (94%) și produsele de patiserie (94%).
Pe de cealaltă parte, românii consideră într-o proporție semnificativă (77%) că automobilele produse în afara țării sunt de o calitate superioară celor românești. Aceeași situație o întâlnim și în cazul articolelor vestimentare, pentru care 55% dintre români consideră că cele importate sunt mai calitative decât cele produse în România.
Pentru tinerii între 18 și 24 de ani se observă o tendință marginală de a considera produsele din afara țării ca fiind mai calitative decât cele românești, în particular pentru categoriile de produse non-alimentare (diferența ponderată este de 10% în medie pentru toate categoriile măsurate).
