Costul vieții de zi cu zi rămâne pe primul loc
Studiu Deloitte
Instabilitatea politică și corupția urcă anul acesta în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii din România (36%, respectiv 22% dintre Millennials și 23%, respectiv 25% dintre reprezentanții Generației Z sunt preocupați de aceste aspecte), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025, realizat în 44 de țări, inclusiv România. Costul vieții de zi cu zi rămâne cea mai mare îngrijorare pentru Millennials (48%, în creștere de la 43% anul trecut) și pentru cei din Generația Z (39%, față de 29% cu un an în urmă). În același timp, tinerii români se tem că, după pensionare, nu vor beneficia de o situație financiară confortabilă (60% dintre Millennials și 46% dintre reprezentanții Generației Z), mulți dintre ei susțin că trăiesc de la un salariu la altul (44% dintre Millennials și 50% dintre reprezentanții Generației Z), iar peste o treime din fiecare categorie au dificultăți cu cheltuielile curente.
La nivel global, cea mai mare îngrijorare a tinerilor este legată tot de costul vieții de zi cu zi (42% dintre Millennials, 39% dintre reprezentanții Generației Z), dar pe locurile următoare se află siguranța personală (19%) și protecția mediului (18%), în cazul Millennials, și sănătatea mintală a colegilor de generație (21%) și șomajul (18%), în cazul celor din Generația Z.
Din perspectiva carierei, tinerii români au ca principale obiective dobândirea independenței financiare (18% dintre Millennials și 25% dintre cei din Generația Z) și menținerea unui raport echilibrat între viața profesională și cea personală (24% dintre Millennials și 21% în rândul Generației Z). Pe de altă parte, tot mai mulți tineri caută un job cu semnificație – 92% dintre Millennials și 91% dintre reprezentanții Generației Z spun că sentimentul că derulează o activitate care are sens dincolo de beneficiile personale este important pentru satisfacția lor profesională.
„Preocuparea pentru bunăstarea financiară revine așadar în prim plan, generațiile tinere fiind în mod clar mai flexibile în a-și schimba cursul carierei, inclusiv domeniul de activitate, pentru a-și atinge obiectivele. Există o diferență în poziționarea pe subiect, căci cei din generația Millennials sunt dispuși să facă o astfel de schimbare în special pentru un pachet salarial mai consistent (41%), în timp ce reprezentanții Generației Z caută mai degrabă să avanseze mai rapid în carieră (33%), recunoscând însă că și suplimentarea veniturilor este importantă (29%). În acest peisaj, angajatorii sunt chemați să găsească din nou resurse și beneficii care chiar contează, pentru că retenția nu mai e un simplu indicator de resurse umane, ci o probă de loialitate reciprocă”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.
Totodată, tinerii români sunt tot mai interesați de utilizarea soluțiilor bazate pe inteligența artificială generativă (GenAI) la locul de muncă – 43% dintre Millennials și 42% dintre reprezentanții Generației Z spun că folosesc deja GenAI în activitatea lor zilnică, în creștere de la 11%, respectiv 13% cu un an în urmă. La nivel global, însă, proporția tinerilor care utilizează deja astfel de tehnologii este mult mai mare – 56% dintre Millennials și 57% dintre cei din Generația Z.
Preocuparea pentru protecția mediului rămâne și ea ridicată – 73% dintre Millennials și 68% dintre reprezentanții Generației Z din România (peste procentele înregistrate la nivel global, respectiv 63% și 65%) spun că sunt îngrijorați cu privire la schimbările climatice. În aceste condiții, peste 60% dintre ei sunt dispuși să plătească mai mult pe produse sau servicii sustenabile, iar în jur de 70% iau în calcul certificările și politicile de mediu ale unei companii atunci când evaluează un potențial angajator.
Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025, ajuns la ediția a 14-a, a fost efectuat în rândul a circa 8.700 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 14.700 de reprezentanți ai Generației Z de peste 18 ani (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2006), din 44 de țări din întreaga lume.
