Aflată de ceva timp fără conducere decizională la nivel ministerial, educaţia naţională se menţine în zona incertitudinilor şi a amânării, în timp ce şcoala merge înainte. Totuşi, cei care o populează, elevi şi profesori, vor să ştie clar încotro pot să se îndrepte, pe ce bază legală şi prin ce mijloace metodologice.
În mod specific, interesul este şi al agenţilor economici, legat de resursa umană pe care pot conta, la a cărei formare e normal să contribuie. Deocamdată, evaluarea nivelului de învăţătură prin mijloace în pas cu vremea e pe cale să mai sufere o amânare, iar vreo intenţie de contracarare a lipsei de învăţătură e văzută drept discriminare, e chemată la judecată.
Elevii pot să se aşeze în bănci şi profesorii pot să-şi ţină lecţiile în clasele lor şi în lipsa unui titular la minister. Cu toate acestea, un specific perpetuat de la începuturile educaţiei noastre legiferate face ca prezenţa ministerială să fie percepută ca necesitate tutelară, măcar pentru că învăţământul e un domeniu al îndrumării şi al programării. Cu atât mai mult decizia este aşteptată, cu cât necunoscutele privind sistemul educaţional s-au adunat, iar unora li se apropie scadenţa.
De la începutul actualului an şcolar, există proiectul unei modificări – încă una! – a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 ce ar consta în amânarea din nou a aplicării probelor de evaluare la sfârşitul gimnaziului prevăzute de lege: „Evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care intră în clasa a V-a în anul școlar 2020-2021”.
Deocamdată, legea prevede că „a) o probă scrisă la limba și literatura română; b) o probă scrisă la limba maternă; c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe; d) o probă scrisă la o limbă de circulație internațională; e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului; f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului”. Prevederea a pornit ca amânată de la intrarea în vigoare a legii şi a mai suferit amânare, în vigoare fiind că „evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018”.
Aceşti elevi, profesorii şi părinţii lor ar trebui să se afle în pregătirea evaluării cerute acum de lege. Dar dacă cerinţa se schimbă iar? Sau dacă se schimbă legea cu totul, ştiut fiind că un proiect nou e în lucru, ba există şi două viziuni strategice, concurente între ele?!
În acelaşi timp, e de observat că neliniştea privind evaluarea de după opt clase este dată de un singur motiv: introducerea unei probe transdisciplinare. Folosit frecvent ca necesitate şi ca modă, cuvântul „transdisciplinar” a fost preluat mai ales din zbor şi a ajuns să fie considerat cine ştie ce, socotit totuna cu interdisciplinar şi ceva ce nu s-a făcut până acum în şcoala noastră.
Despre motivele de cerere a amânării ce se poate zice, când ele sunt de felul că deocamdată profesorii nu predau transdisciplinar, că materiile clasice ar trebui să nu mai fie separate, ci predate grupat, asta cică însemnând transdiciplinar?! Când colo, caracterul transdiciplinar e firesc să se găsească de la sine în formularea unor subiecte de evaluare la sfârşit de ciclu şcolar de bază, când orice om ar trebui să fie-n stare să folosească transdiciplinar ce a învăţat separat.
Necunoscută se menţine şi soarta prevederii potrivit căreia „la procesul de admitere în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 participă numai elevii care au susținut evaluarea națională și a căror medie de admitere, calculată conform pct. I al anexei nr. 2 la prezentul ordin, este minimum 5.00 (cinci)”. Prevederea a fost atacată în instanţă, a fost reclamată şi ca discriminatorie. Aplicarea restricţiei de admitere numai la învăţământul de stat ar fi, într-adevăr, discriminatorie, dar a profita de asta şi a socoti în ansamblu ca discriminatorie media de admitere de minimum 5 (cinci) aduce a susţinere a neştiinţei de carte.
