Iranul își accentuează deja presiunile asupra președintelui ales Joe Biden

Teheranul, relevă luni, într-o analiză, ziarul „Les Echos”, „își lansează pionii” înainte ca președintele american ales Joe Biden să se instaleze la Casa Albă.

Luni, 4 ianuarie, Iranul a anunțat că a început deja procesul destinat producerii uraniului îmbogățit până la 20% în izotop 235, la uzina sa subterană din localitatea Fordo, situată la 180 km. sud de capitală. Ceea ce este cu mult peste limita stabilită (3,67%) prin acordul internațional nuclear semnat în 2015 între Iran pe de o parte și marile puteri (Statele Unite, Rusia, Franța, China, Germania și Marea Britanie) pe de altă parte, privind înghețarea programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancțiunilor americane. Este bine cunoscută evoluția extrem de tensionată a lucrurilor după decizia lui Donald Trump de a denunța, în mai 2018, participarea Statelor Unite la acordul mai sus amintit.

Sancţiuni și represalii

De la denunțarea acordului, Washingtonul a reimpus o serie de sancțiuni care au privat Iranul de resursele financiare ce le putea avea din export de petrol, nimeni nemaiavând curajul să cumpere petrol din Iranul ostracizat de către Statele Unite. Ori, petrolul reprezenta 90% din exporturile acestei țări în vremuri normale. Ce a urmat: cu titlu de represalii la decizia unilaterală a lui Trump, regimul iranian și-a multiplicat, treptat, în ultimii doi ani, renunțarea la unele din angajamentele luate prin acordul nuclear internațional, fără a ieși integral din tratat. A acceptat, de pildă, continuarea inspecțiilor Agenției internaționale pentru energia atomică (AIEA). Teheranul a sperat la presiuni ale europenilor asupra Washingtonului pentru a-l determina să reducă din sancțiunile asupra sa. Fără succes.

Durii regimului iranian și-au înăsprit tonul mai ales după asasinarea la sfârșitul lunii noiembrie a șefului programului nuclear iranian, Mohsen Fakhrizadeh, în opinia Teheranului de către serviciile secrete israeliene, cu aprobarea lui Donald Trump. Măsurile imediate iraniene au fost dure. Parlamentul a votat o lege ce preconizează producerea, anual, a cel puțin 120 kg. de uraniu îmbogățit 20% și oprirea inspecțiilor AIEA. A urmat eliminarea, în Irak, de către drone americane a șefului Gardienilor revoluției, generalul Qassem Soleimani, precum și repetate confiscări ale unor nave străine în strâmtoarea Ormuz.

UE denunță decizia privind îmbogățirea uraniului

Reluarea de către Iran a îmbogățirii uraniului la cota de 20% „constituie o abatere considerabilă de la angajamentele nucleare” prevăzute în acordul internațional nuclear de la Viena, „cu grave consecințe în materie de neproliferare”, a avertizat luni, 4 ianuarie, Uniunea Europeană. Înainte de a avea o reacție, înainte de a acționa, Bruxellesul urmează să aibă o discuție de informare cu directorul AIEA, a precizat luni la o întâlnire cu presa purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.