Teheranul a anunțat că, începând din 6 septembrie, își reia în totalitate programul de cercetare și dezvoltare în domeniul nuclear. El pune astfel în aplicare avertismentul recent prin care anunță că va lua noi măsuri în lipsa unor progrese în plan diplomatic și în ciuda eforturilor de mediere desfășurate de Franța. «Nu am ajuns la rezultatul pe care-l dorim», a explicat președintele Hassan Rohani la postul oficial iranian de televiziune .
Concret, președintele Hassan Rohani a anunțat abandonarea «tuturor limitelor» stabilite la activitățile sale în domeniul cercetării și dezvoltării în materie nucleară ce fuseseră impuse prin acordul din 2015, în schimbul ridicării sancțiunilor economice internaționale extrem de severe instituite împotriva Iranului. Detaliile privind această a treia fază a dezangajării Teheranului de la obligațiile asumate prin acordul nuclear din 2015 urmează a fi prezentate sâmbătă.
Uniunea Europeană, prin vocea șefei diplomației europene, Federica Mogherini, a reacționat imediat și vineri, agențiile internaționale de presă anunțau că Bruxellesul cere insistent Teheranului să renunțe la noua măsură anunțată. Boris Johnson, premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar și ministrul american al Apărării, Mark Esper, au lansat apeluri similare. Iranul pune astfel în aplicare avertismentul recent potrivit căruia intenționează să revină treptat asupra promisiunilor făcute în 2015, în cazul în care statele semnatare rămase în acord după retragerea SUA (Franța, Germania, Marea Britanie, China și Rusia) nu-l ajută să ocolească sancțiunile americane. La începutul lunii iulie, după un ultimatum de 60 de zile, Teheranul a anunțat reînceperea operațiunilor de îmbogățire a uraniului la un nivel superior cifrei de 3,67%, pragul fixat prin acordul nuclear internațional. Joia trecută a expirat termenul respectiv și Teheranul a decis să renunțe la un alt angajament prevăzut în acordul nuclear, avertizând că la începutul lunii noiembrie «va merge mai departe». «Nu am parvenit la rezultatul pe care îl dorim», în cadrul recentei tentative de mediere inițiată de Franța, a declarat Hassan Rohani. Reamintim că președintele Emmanuel Macron și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții de ajutorare a Iranului, grav lovit economic prin imposibilitatea de a-și exporta petrolul, cea mai importantă sursă de devize a țării. El a propus Teheranului, în mod condiționat, o linie de credit de circa 15 miliarde de dolari(13,5 miliarde euro) pentru a achiziționa petrol iranian, în schimbul revenirii la aplicarea angajamentelor nucleare luate prin acordul din 2015. Propunere căreia Washingtonul i s-a opus categoric, susțînând că «nu înțelege să acorde excepții sau derogări».
Un dialog «foarte fragil»
După «lovitura diplomatică» practic fără succes a lui Emmanuel Macron la Biarritz, în zilele sumitului G7 – invitându-l pe șeful diplomației iraniene, Mohammed Javad Zarif pentru a încerca o ieșire din criza actuală – dialogul între Paris și Teheran continuă, existând inclusiv speranța că va avea loc până la urmă o întâlnire Donald Trump-Hassan Rohani. Dar, recunoaște șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, acest dialog este «foarte fragil». Sâmbătă, Emmanuel Macron și Javad Zarif au avut o nouă convorbire telefonică. Pentru Macron, spun surse diplomatice franceze citate de France Presse și «Les Echos», «important este să verifice dacă președintele Rohani rămâne disponibil pentru negocieri, ceea ce pare a fi real». În același timp, la Paris există senzația că anunțul Teheranului privind noile măsuri de dezangajare de la obligațiile asumate în 2015 riscă să submineze eforturile Franței și ale celorlalți semnatari ai acordului nuclear iranian, rămași și după ieșirea Statelor Unite.
