Săpunul lichid pe care noi îl folosim astăzi ca fiind o normalitate nu are o istorie foarte veche dar are în schimb o poveste interesantă.
El a apărut recent, în perioada în care progresul tehnologic al epocii moderne a făcut să fie posibile experimentele inventatorilor. Acestora le-a fost permis să experimenteze tot felul de compoziții și rețețe chimice diverse și complicate.
În prezent, găsești în aproape orice magazin fizic sau online produse pentru îngrijire personală, săpunuri și geluri de duș de renume, săpunuri și geluri de duș Vidal sau ecologice, care mai de care mai folositoare și mai aromate. Rețetele acestora au câteva mii de ani și o istorie interesantă în spate.
Iată cine au fost primii care au inventat aceste rețete și cum au ajuns atât de populare în zilele noastre.
Apariția săpunului lichid.
Săpunul lichid a apărut în mijlocul anilor 1980 atunci când mai mulți inventatori au explorat crearea acestui nou produs. În anul 1865, săpunul lichid a fost brevetat de către William Sheppard dar acesta nu s-a bucurat de prea multă popularitate.
Minekota Corporation din Minnesota a lansat pentru prima dată în 1980 săpunul lichid dar acesta nu a avut succes. Minekota Corporation a reușit însă să aibă succes prin faptul că a introdus pompa pentru folosirea săpunului lichid și a cumpărat toate dozatoarele de plastic pe care le-a găsit în țară, creându-și astfel propriul monopol.
Acest lucru s-a întâmplat până când compania a fost cumpărat de Colgate – Palmolive in 1987 iar BJ Johnson a creat săpunul Palmolive.
Acesta a devenit ulterior atât de popular încât a fost nevoit să denumească întreaga companie cu numele săpunului și să înceapă să producă săpunul Palmolive care conținea ulei de măsline și palmier.
De atunci aceste săpunuri au rămas cele mai populare din întreaga lume iar ceilalți producători de săpunuri și-au creat propriile produse, îmbunătățind rețeta.
Apariția gelului de duș
După ce săpunul s-a bucurat de popularitate, odată cu avansarea chimiei moderne s-a creat și primul gel de duș și al cremei de duș.
Acestea s-au vrut a fi produse lichide de curățare a corpului pe tot parcursul dușului.
Ce aducea gelul de duș în plus față de săpunul lichid era faptul că acesta se baza în principal pe petrol și alte ingrediente chimice care ajutau la curățarea pielii, spumau cu ajutorul apei și nu lăsau reziduri pe piele.
Gelurile de duș erau capabile chiar de hidratarea pielii, datorită unui PH echilibrat. Pentru ca acestea să nu usuce pielea ci să o hidrateze, mulți producători se folosesc de creme hidratante pe care le introduc în rețeta gelurilor de duș.
