Presa europeană consacră spații largi vizitelor de stat pe care președintele chinez Xi Jinping le efectuează în aceste zile în Italia, Franța și Monaco, acompaniat de soție, Peng Liyuan, și o delegație de circa 300 de oameni de afaceri chinezi. Scopul declarat al acestor vizite este promovarea giganticului proiect al Chinei «Noile drumuri ale mătăsii» (BRI), făcând o ofertă mai mult decât interesantă pentru unii dintre partenerii vizați. Dar, așa cum reiese din comentariile presei europene, misiunea pe care președintele Xi Jinping și-a asumat-o nu este una ușoară, date fiind deosebirile de poziții privind relațiile UE cu China între statele membre ale Uniunii. Sunt cunoscute preocupările actuale ale europenilor de a-și elabora o nouă strategie față de China, pe care o consideră drept o «putere rivală», o concurență puternică în diverse domenii economice.
La Roma, Xi Jinping și delegația ce-l însoțește, spune corespondentul permanent în capitala Italiei al ziarului «les Echos», au fost primiți «într-un stil foarte imperial», cu un program de vizite și convorbiri extrem de interesant. 29 de contracte și protocoale au fost semnate cu premierul italian Giuseppe Conte, acesta fiind convins că viitoarele schimburi comerciale cu China pot să scoată Italia din recesiune, pot diminua deficitul comercial important existent în schimburile bilaterale. Surse bine informate citate de corespondentul la Roma al ziarului mai sus citat spun că toată această deschidere a Italiei către China – provocând reacții negative la Bruxelles și în unele capitale europene precum Berlinul și Parisul – face parte dintr-un plan conceput, de fapt, de subsecretarul de stat Michele Geraci, un expert care a petrecut zece ani în China, prilej cu care a ajuns să creadă cu adevărat în «miracolul chinez», în puterea financiară fără limite a Chinei și în forța milioanelor de ingineri formați an de an în această țară.
Italia devine prima țară membră a G7 care se angajează la proiectul chinez «Noile drumuri ale mătăsii»
«Este un moment foarte important, de victorie, pentru întreprinderile italiene», a declarat Luigi di Maio, ministrul Dezvoltării economice. Din cele 29 de contracte sau protocoale de acorduri semnate cu China, două treimi sunt totuși de natură instituțională. Concret, miza economică privește zece proiecte economice pentru o valoare de 2,5 miliarde de euro și un potențial în perspectiva de 20 miliarde de euro. Cu Italia, China face primul pas în marile investiții anunțate de președintele Xi Jinping în vederea realizării proiectului său «Noile drumuri ale mătăsii». Italia devine, deci, prima țară membră a G7 care se angajează la realizarea acestui proiect. Domeniile în care au fost semnate acorduri sau protocoale se referă la o multitudine de domenii. De reținut faptul că are loc o deschidere a pieței chineze pentru produse italiene. Facilități crescute sunt acordate părții italiene pentru a-și exporta portocalele și carnea italiană, vor fi lansate programe de înfrăţire între televiziunile publice și agențiile de presă din cele două țări, cooperarea între agențiile spațiale chineză și italiană se va intensifica, va fi suprimată dubla impunere asupra veniturilor întreprinderilor. Interesant este faptul că este prevăzută cooperarea tehnologică în domeniile telecomunicațiilor și 5G, deși controversata întreprindere Huawei nu este citată expres. Un loc special îl ocupă acordurile referitoare la investițiile chineze în porturile strategice Genova și Trieste, chiar dacă pentru moment – ca să nu supere prea tare Bruxellesul și alți membri ai UE reticenți față de intrarea Chinei pe piețele europene – italienii prevăd investiții «mai limitate și mai încadrate». Este cunoscut planul chinez de a face din portul Trieste unul dintre punctele esențiale în «noul drum al mătăsii». Având votul Camerei deputaților italieni, șantierul este deja în desfășurare. Până la finele anului sau cel mai târziu începutul anului 2020 urmează să se deschidă un nou terminal la sud de portul Trieste, la mică distanță de granița cu Slovenia, iar portul, în totalitatea sa, va fi modernizat cu finanțare chineză. Un alt proiect finanțat de China, în proporție de 49%, vizează modernizarea portului Genova și construirea unui terminal pentru cargouri. Ideea în planurile chineze este ca porturile Genova la Vest și Trieste la Est să figureze ca o etapă importantă în proiectul gigant al «noilor drumuri ale mătăsii».
Între acordurile semnate mai sunt de menționat: cel conform căruia grupul Danieli intră într-un consorțiu pentru un complex siderurgic integrat în Azerbaidjan, grupul național al hidrocarburilor ENI va lucra cu Banca Chinei la realizarea unor proiecte de tranziție energetică în China și în terțe țări.
Disensiuni
În opinia președintelui italian Sergio Mattarella, ca și în opinia președintelui Confindustria, Vincenzo Boccia, citați de corespondentul ziarului «Les Echos», «aceste noi drumuri ale mătăsii trebuie să aibă un dublu sens». Ele nu trebuie să permită doar întreprinderilor chineze să opereze liber în peninsulă, ci să dea posibilitate și întreprinderilor italiene să pătrundă pe piața chineză. În 2018, exporturile de produse «made in Italy» în China s-au redus cu 2,4%, ajungând la 13,2 miliarde de euro, în timp ce produsele «made in China» intrate pe piața italiană au crescut cu 8,2%, ajungând la 30,8 miliarde de euro. De aici au apărut unele rezerve față de vizita lui Xi Jinping din partea lui Matteo Salvini, partener la guvernare din partea Ligii. Acesta consideră că «China nu este o piață liberă» și, în plus, are unele rezerve față de proiectul «noilor drumuri ale mătăsii».
A fost semnat un protocol special ce consacră integrarea Italiei în proiectul «Noile drumuri ale mătăsii»
În fața președintelui Xi Jinping și a premierului italian Giuseppe Conte, președintele Comisiei naționale pentru dezvoltare, He Liefeng, și omologul italian Luigi Di Maio au semnat, în cadru solemn, un protocol de acord «fără efect de constrângere» ce consfințește angajarea Italiei, alături de alte state, în proiectul-gigant al Chinei de infrastructuri maritime și terestre «Noile drumuri ale mătăsii». Din acest moment, Italia devine primul stat membru al G7 care se alătură respectivului proiect al Beijingului.
