Studiu KRUK România
KRUK România, lider de piață în managementul datoriilor, anunță rezultatele celui mai recent studiu național care reflectă atitudinile, valorile și obiceiurile românilor în ceea ce privește datoriile. Cercetarea, realizată împreună cu IRES în noiembrie 2021, a fost demarată în România pentru a marca “Ziua Fără Datorii” – o inițiativă internațională a Grupului KRUK, derulată pentru al unsprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie.
“Ne-am propus să sondăm modul în care percep românii presiunea datoriilor într-un an în care efectele pandemiei mențin îndatorarea populației pe tendință crescătoare, dar și în condițiile în care cercetările derulate anterior ne-au relevat că responsabilitatea datoriei este scăzută. Rezultatele studiului din anul 2021 ne arată că acest specific cultural persistă: 47% dintre românii întrebați declară că au datorii, iar 39% spun că nu și le plătesc la scadență”, declară Cosmina Marinescu, CEO Kruk România.
Din studiu reiese că numai 8% din români achită datoriile cu simț de răspundere, iar 77% nu au senzația de presiune morală când nu le achită. În plus, dintre respondenții chestionați, 43% nu consideră că ar trebui plătite datoriile pentru că așa este corect, deși trei sferturi dintre ei cred că persoanele care nu înapoiază ce au împrumutat nu sunt de încredere. Mai mult, 88% ar vrea să fie recompensați pentru plata datoriilor la timp.
Aproape o treime din cei cu credite depășesc scadența de 30 de zile. Mai mult decât atât, studiul arată că pentru 16% dintre românii cu credite plata acestora nu este prioritară. 3% dintre români mai cred că nu li se poate întâmpla nimic dacă nu-și achită datoriile la timp. “Cu alte cuvinte, nu cunosc sau nu înțeleg consecințele legale, cu atât mai puțin etice, ale neplății la scadență, iar noi ne-am intersectat de multe ori cu provocarea de a încerca să explicăm clienților care refuză soluțiile amiabile că adresarea în instanță este o măsură firească. Tocmai de aceea investim în acțiuni de conștientizare, cum este și campania «Ziua Fără Datorii», prin care încercăm să responsabilizăm suplimentar românii față de ideea de a datora, astfel încât să cunoască și să respecte obligația legală și morală de a achita la timp restanțele. Cu acest scop, le punem la dispoziție și instrumente gratuite pentru calcularea bugetului personal și managementul propriilor datorii, precum e-kruk.ro”, declară Liviu Costică, COO KRUK România.
Studiul realizat de KRUK mai arată că jumătate din români nu fac economii într-o lună obișnuită, dar, aproape în același procent, au datorii. Cei mai mulți dintre români aleg băncile ca instrument de economisire, deși 68% declară că nu au încredere în ele. Doar 1% ar alege investițiile în aur și doar 2% criptomonedele sau bursa. Asta în condițiile în care circa 40% dintre români declară că banii le ajung doar pentru un trai decent.
Prin urmare, temerea băncilor și chiar și a altor creditori că nu-și vor vedea banii înapoi este justificată, cred reprezentanții KRUK România, și chiar dacă obținerea unei amânări poate da senzația unei guri de oxigen, riscul de neplată persistă. Gradul de îndatorare a crescut anul acesta cu peste 4%, atât în ce privește persoanele fizice (172 de miliarde de lei față de primul trimestru al anului trecut), cât și cele juridice (220 miliarde lei). O parte semnificativă a celor care au de plată – cea mai recentă estimare se referea la 10% dintre creditele amânate – vor intra în categoria neperformanților, pentru care băncile au fost sau vor fi nevoite să facă provizioane. Împrumuturile personale și cele ale companiilor din sectoarele afectate vor fi cel mai greu de gestionat probabil și anul viitor.
Comparativ cu nivelul din anul 2008, dinainte de criza economică precedentă, datele oficiale arată că îndatorarea populației a crescut cu aproape 50%, din cauza majorării creditării bancare. Sistemul financiar se așteaptă la un nou val de credite neperformante, generate de criza sanitară. Deocamdată, datele BNR arată că, la finalul celui de-al doilea trimestru al acestui an, rata creditelor neperformante era de 3,78%, față de 3,94%, la sfârșitul lunii iunie. Rata de neperformanță a companiilor nefinanciare care au apelat la suspendarea ratelor era de 12,3% în luna martie a acestui an, comparativ cu 5,2% pentru companiile care nu au apelat la moratorii, în timp ce pe segmentul populației valorile se situau la 7,4%, respectiv 3,1%.
Potrivit Ministerului Finanțelor, până la sfârșitul lunii septembrie a anului 2020, soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare s-a ridicat la 42,9 miliarde de lei (8,8 miliarde de euro). Cuantumul acestor credite – contractate de aproximativ 558.000 de debitori – reprezintă 14,7% din totalul celor acordate de întregul sector bancar local.
Raportat numai la portofoliul KRUK, în baza de date a companiei se aflau la finalul anului trecut 1,5 milioane de clienți, cu datorii de circa 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro). Asta înseamnă 1,6% din PIB, în condițiile în care compania acoperă aproximativ 30% din piața de management al datoriilor și 25% din totalul angajaților.
Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, pe populația activă 18-65 ani, într-o marjă de eroare de ±4%.
