Vineri, 27 mai, la Sala Auditorium a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, sediul central ”Mihail Sadoveanu”, a avut loc lansarea volumelor cu caracter autobiografic ”Tainele mării nu se cunosc de pe mal…”, ale scriitoarei, poetei, juristei şi editoarei Rodica Elena Lupu.
(Titlul volumelor reprezintă chiar crezul artistic al autoarei, ”motto”-ul său potrivit căruia, după cum ne explica domnia sa, tainele sufletului fiecăruia doar cel în cauză le cunoaşte, dar, în fapt, nu le poate descoperi în întregime decât mergând înainte în viaţă şi confruntându-se cu încercările acesteia).
Operă monumentală, împărţită în 5 volume a 300 de pagini fiecare, în total 1.500 de pagini (în care se află sute de poze color), lucrarea se vrea a rămâne ca o ”iscălitură” pentru eternitate a autoarei, care şi-a exprimat dorinţa de a transforma casa moştenită din partea părinţilor, în Războieni-Cetate, judeţul Alba, în casă memorială, după modelul lui Octavian Paler, casa acestuia din Lisa.
La lansare, organizată într-un cadru intim, dar extrem de primitor şi select, au luat cuvântul mai multe personalităţi ale lumii artistice româneşti, printre care amintim pe foarte cunoscutul prezentator şi jurnalist Octavian Ursulescu, precis în ”diagnostice” şi păreri, dar şi extrem de volubil, nu mai puţin notoriul epigramist şi om de cultură George Corbu, cu un discurs extrem de pertinent, actriţa Doina Ghiţescu, care, pe lângă luarea de cuvânt emoţionantă, a oferit şi câteva momente de umor în stilu-i caracteristic, care au binedispus publicul, precum şi distinsele doamne Stela Enache, Simona Tănăsescu, Monica Mariana Markos, Evelyne Croitoru, prof. univ. Mariana Mion Pop, Margareta Vădan, Maria Petrescu, Carmen Dorobanţu, Ileana Lavinia Popa.
A fost mai mult decât o simplă lansare de carte, s-au luat în discuţie polivalenţa omului de artă, care – s-a concluzionat – se dovedeşte, prin chiar cazul autoarei volumelor prezentate, că poate fi foarte bine atât scriitor, cât şi editor, atât poet, cât şi textier (autor de versuri pentru cântece), deşi unora aceste ipostaze le-ar putea părea, cel puţin teoretic, incompatibile. Iată că, în realitate, lucrurile nu stau aşa.
S-a mai vorbit despre soarta culturii şi mai ales a literaturii în zilele noastre, când totul e tehnologizat şi publicul citeşte pe smartphone sau pe ”tabletă” şi aproape nimeni nu mai cumpără o carte tipărită de dimensiuni mari.
Constatare tristă, pentru că volumul tipărit are un farmec aparte, şi doar nu ne aflăm în celebra distopie a lui Ray Bradbury, Fahrenheit 451, în care cărţile trebuiau distruse prin incendiere… (Însă, aş adăuga, ca o consideraţie personală, este foarte important şi ce citeşte consumatorul din noua generaţie pe dispozitivele moderne, dacă i-ar citi pe marii clasici, de ex. Hesse, Poe, Dostoievski, n-ar fi nicio problemă, numai că se pare că există o tendinţă de a înlocui literatura de calitate cu lecturi mai superficiale sau chiar cu rezumate ale lucrărilor).
De asemenea, după cum bine remarca autoarea, doamna Rodica Elena Lupu, membră a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (a scris versurile a 38 de şlagăre interpretate de Nina Crulicovschi, Ioana Sandu, Raoul-Rareş Borlea, Gabriel Dorobanţu, Paul Surugiu-Fuego şi GEMA Berlin), precum şi a Uniunii Femeilor Române, nu se poate afirma că ”exişti” doar dacă participi la marile târguri de carte, ci în primul rând dacă eşti talentat, autoexigent şi îţi respecţi cititorul, or astfel de cazuri există suficiente, chiar dacă nu sunt ultramediatizate.
Rodica Elena Lupu a scris 98 de cărţi: volume de poezii, romane (din care două au fost publicate şi în S.U.A.), proză scurtă, cărţi pentru copii, cărţi de călătorie şi hobby. Iar dânsa, în calitate de editor, le-a dat o şansă (pe care altfel cu greu ar fi primit-o) şi celor din această a doua categorie, pe lângă editarea unor mari personalităţi ale literaturii române, cum ar fi Ion Dodu Bălan, Ion Brad, Radu Cârneci, Ovidiu Dumitru, Paul Goma, Dan Iordăchescu, Dumitru Popescu, Elis Râpeanu, care, fireşte, au constituit piatra de temelie a editurii domniei sale, cu un nume (ANAMAROL) cu rădăcini în numele de familie. Editura ANAMAROL a publicat, până în prezent, peste 600 de titluri şi 150 de antologii de poezie şi proză.
După cum spuneam, a fost mai mult decât o lansare de carte, în care toţi participanţii au avut prilejul de a îi asculta, pe lângă autoare, pe numeroşi oameni de artă ai României, abordând teme actuale ale culturii – şi, când a fost nevoie, pentru a se mai detensiona atmosfera, strecurând câte o replică sau istorisire cu un umor pătrunzător, de calitate.
Cu prețuire!