Prezent la Gala Sustenabilității Mediului Construit, eveniment organizat de OAER – Ordinul Auditorilor Energetici din România, eveniment dedicat dialogului dintre profesioniștii implicați în dezvoltarea responsabilă a mediului construit, Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO, Vicepreședinte European Construction Industry Federation ( FIEC) și Vicepreședinte Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) a atras atenția asupra provocărilor din industria construcțiilor din țara noastră și a modului în care se adaptează noilor cerințe europene privind sustenabilitatea și decarbonizarea.
Într-un interviu acordat pentru Misiunea Casa (https://m.misiuneacasa.ro/interviu-laurentiu-plosceanu-araco-viitorul-constructiilor-calitatea-si-sustenabilitatea-in-romania ), Laurențiu Plosceanu a fost categoric: “Din 2026, criteriile ESG (Environmental, Social, Governance) devin obligatorii în licitațiile publice românești, ceea ce înseamnă că firmele fără planuri de decarbonizare și practici sustenabile riscă excluderea din proiecte“. O reală problemă pentru constructorii români, nu doar pentru cei reuniți în Asociația Românilor a Antreprenorilor de Construcții. Vorbim aici despre o industrie care reprezintă, potrivit datelor oficiale ale anului 2025, un număr mediu de angajați de 465.000 și o pondere de 8% în PIB (cea mai ridicată din UE) în condițiile unui sector cu risc consistent: “Green Deal (Pactul Verde European, adoptat în 2020) reprezintă strategia UE pentru neutralitate climatică până în 2050, cu focus pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (țintă intermediară de -55% până în 2030), economie circulară, eficiență energetică și tranziție justă. Acesta include inițiative precum renovarea clădirilor (Renovation Wave), transport sustenabil și agricultură verde, adaptate la România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și Strategia Energetică 2025-2035. Așteptăm în dinamică ajustările CE la Green Deal.
Clean Industrial Deal (lansat în februarie 2025) este o continuare și extindere a Green Deal-ului, axată pe decarbonizarea industriilor (inclusiv construcții), creștere economică competitivă și tehnologii curate. Acesta vizează industrii energointensive (cum ar fi cele de materiale de construcții), promovând circularitatea, inovația în tehnologii verzi și investiții de 150 miliarde euro în cercetare și lanțuri de aprovizionare curate.
În România, acestea se aliniază cu obiective naționale de reducere a emisiilor cu 78% până în 2030 și acces la fonduri UE pentru energie curată.
Armonizarea celor două pe șantierele de construcții implică integrarea sustenabilității (Green Deal) cu practici industriale curate și eficiente (Clean Deal), pentru a reduce impactul asupra mediului, a crește competitivitatea companiilor și a respecta reglementările UE/naționale“ – argumentează Laurențiu Plosceanu.
Potrivit președintelui ARACO, sunt necesare acțiuni clare pentru recunoașterea socială a acestui sector precum:
- Evitarea situațiilor în care șantierele și lucrările finanțate public sunt, de multe ori, întârziate, din cauza sincopelor de finanțare care reprezintă un motiv pentru care cetățenii sunt deranjați de decalări, iar reproșurile se împart între decidenții politici și constructori
- Reducerea deficitului de forță calificată de muncă și dependența crescută de muncitorii străini, lucru care creează probleme în planul ritmului sau al calității execuției.
În concluzie, Laurențiu Plosceanu a subliniat: “Sectorul construcțiilor este unul dintre cei mai mari consumatori de resurse și emițători de CO₂ la nivel global (aproximativ 37-40% din emisiile globale anuale), deci rolul său în tranziția către o lume sustenabilă este critic. Dincolo de obligațiile legale (Green Deal european, ESG obligatoriu în licitații publice din România din 2026, CBAM, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2030), sustenabilitatea devine o datorie morală profundă față de generațiile viitoare”.
Ai noștri tineri la Bruxelles învață
La gât PET-ului cum se leagă, dopul,
Ș-apoi ni cu o povață
„După noi – potopul!”