Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Leonardo Badea (BNR): Importanța și modul de funcționare a sistemului SWIFT în tranzacțiile economice internaționale
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Economie

Leonardo Badea (BNR): Importanța și modul de funcționare a sistemului SWIFT în tranzacțiile economice internaționale

Curierul Național
Autor Curierul Național
Publicat 3 martie 2022
Distribuie
Leonardo Badea, BNR

„Deși este un sistem despre care foarte multă lume a auzit, în special cei care realizează plăți în străinătate prin transfer bancar în cont, pentru mulți rolul specific pe care el îl are în cadrul operațiunilor de transfer de fonduri este mai puțin înțeles.

De la bun început trebuie subliniat foarte clar că SWIFT nu este sub nicio formă un sistem de plăți sau de decontare de fonduri bănești și nu contribuie direct la gestionarea fluxurilor efective de bani. El facilitează însă un schimb de mesaje text între instituțiile financiare care conțin explicații și informații (așadar nu fonduri bănești) cu privire la operațiunile realizate de acestea în numele și pe contul clienților. Adesea sistemul SWIFT este comparat cu sistemele de poștă electronică sau mesagerie electronică din viața de zi cu zi, doar că este adaptat nevoilor și cerințelor de siguranță și operabilitate ale instituțiilor bancare.

SWIFT S.C Belgia (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este o societate comercială, de tip cooperativă, înființată în 1973, ai cărei acționari sunt instituțiile financiare care decid să utilizeze serviciile sale. Societatea deține o rețea proprietară (SWIFTNet), utilizată în prezent de peste 11.000 de instituții financiar-bancare și companii din 200 de jurisdicții, prin intermediul căreia se transmit zilnic cca. 42 de milioane de mesaje financiare. Pentru a putea comunica între ele în mod securizat, toate instituțiile financiar-bancare trebuie ca, anterior, să încheie pe bază bilaterală o relație de corespondent (relație de business). Ulterior, acestea își transmit reciproc, prin intermediul rețelei SWIFTNet o serie de mesaje specifice (chei RMA – Relationship Management Aplication), care asigură securitatea schimbului de mesaje financiare dintre ele.

Societatea a apărut ca o necesitate de a adresa o serie de nevoi ale industriei generate de creșterea volumului de tranzacții, de cerințele de reducere a costurilor și a timpului de finalizare a acestora, de creștere a siguranței, precum și ca efect al avansului tehnologiilor de comunicații:

– înlocuirea telexului și faxului pentru transmiterea informațiilor financiare între participanți;

– introducerea unor standarde în ceea ce privește modul de întocmire a mesajelor financiare aferente diverselor operațiunii specifice (ex. operațiuni valutare, depozite plasate/ atrase, tranzacții cu titluri de valoare, acreditive, ordine de plată, confirmări ale operațiunilor desfășurate etc.) astfel încât orice participant să poată interpreta de o manieră sigură și fără echivoc mesajul;

Ordonanța decarbonizării prelungește activitatea CEO până în 2032
1 iulie 2022

– introducerea unor standarde în ceea ce privește asigurarea securității la nivelul fiecărei instituții financiare și la nivelul întregii rețele a SWIFTNet. 

Prin intermediul rețelei sale, SWIFT asigură o serie de servicii specifice (standardizate) care sunt furnizate către instituțiile financiar bancare și companii, acestea fiind utilizate în interiorul unui mediu sigur, neutru, asigurându-se transferul mesajelor financiare, în mod continuu, iar odată mesajele transmise către contrapartidă, acestea nu mai pot fi contestate de către instituția ordonatoare.

Un exemplu mult simplificat pentru a înțelege mai bine modul în care funcționează rețeaua de mesagerie financiară SWIFT, ar putea fi cel în care un client al unei bănci dintr-o anumită țară dorește să transfere bani către un partener comercial al său dintr-o altă țară, cu cont deschis la o altă bancă. Între cele două bănci diferite din țări diferite are loc un schimb de mesaje text prin intermediul SWIFT cu informațiile necesare privind suma și datele de identificare bancară ale plătitorului și ale beneficiarului precum și confirmările privind recepționarea și decodarea corectă a conținutului de informații cuprins în mesaje, respectiv confirmarea de către fiecare dintre cele două bănci de finalizare a operațiunii și a modificării soldurilor conturilor celor doi clienți (deducerea sumei respective de bani din soldul contului plătitorului și adăugarea ei la soldul contului beneficiarului).

Acest exemplu arată foarte clar că SWIFT nu efectuează de fapt plăți. În înlănțuirea de acțiuni și activități din exemplul de mai sus nu apare nicăieri ceva referitor la fluxuri de fonduri bănești între cele două bănci, totul se referă la schimburi de mesaje text. Așadar, înțelegem acum foarte clar că SWIFT transmite/recepționează doar mesaje despre plăți. Aceasta este o distincție esențială și ne arată că blocarea unui participant de la SWIFT blochează pur și simplu posibilitatea ca acesta să primească rapid mesaje despre plăți.

Condiții de studiu mai bune pentru 40.000 de elevi, în urma unei investiții de 3,5 milioane de euro realizată de E.ON România
21 octombrie 2019

Desigur, fluxurile bănești efective au loc, dar nu prin intermediul sistemului de mesagerie financiară SWIFT, ci prin cel al sistemelor de plăți și de decontare. În exemplul de mai sus, fiind vorba de un transfer între doi clienți bancari cu conturi în țări diferite, cele două bănci vor realiza o decontare (în timp real sau la finalul zilei) pe valoarea brută sau netă, în funcție de ansamblul tranzacțiilor dintre clienții lor pe parcursul acelei zile. Dacă vorbim de două bănci europene, e posibil ca sistemul de plăți utilizat să fie Target 2 (un sistem de plată deținut și operat de Eurosistem, principala platformă europeană pentru procesarea plăților de mare valoare, folosită atât de băncile centrale, cât și de băncile comerciale pentru a procesa plăți în euro în timp real). Dacă cei doi clienți bancari ar fi avut conturile la bănci din aceeași țară, atunci poate că, în unele situații specifice, nu ar fi fost necesară utilizarea sistemului SWIFT, ci operațiunile necesare între cele două bănci s-ar fi realizat prin intermediul infrastructurii de plăți și decontare existente la nivel național, deși este important de menționat că SWIFT asigură servicii de mesagerie atât pentru bănci corespondente (plăți transfrontaliere în valute străine) cât și pentru sisteme de plăți și sisteme de decontare a  instrumentelor financiare naționale sau internaționale.

- Publicitate -

Deoarece rețeaua SWIFTNet nu este o rețea de plăți, ci este o rețea care asigură doar transmiterea/recepționarea mesajelor financiare, societatea care deține această rețea, respectiv SWIFT SC Belgia, nu este reglementată așa cum este o bancă, întrucât nu deține depozite. Totodată, SWIFT nu reprezintă și nu este reglementată ca infrastructură de plăți, ci este un furnizor terț de servicii (Third Party Provider). Cu toate acestea, fiind vorba despre mesaje despre plăți,  compania este supravegheată de Banca Națională a Belgiei și de reprezentanți ai Sistemului Rezervelor Federale din SUA, Banca Angliei, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei și alte câteva bănci centrale mari emitente de monedă internațională de rezervă.

Având în vedere detaliile de mai sus privind rolul SWIFT, se pune firesc întrebarea de ce accesul unei bănci la acest sistem este atât de important. Răspunsul vine din înțelegerea faptului că transferurile de fonduri bănești (în cazul nostru la nivel internațional) nu se pot efectua fără schimbul de informații între bănci privind elementele amintite mai sus care ajută la identificarea exactă a plătitorului, a beneficiarului, a conturilor acestora, a sumei efective, a valutei aferente tranzacției și a altor informații relevante. Așadar, schimbul de informații asociate unei plăți este indisolubil legat de transferul efectiv de fonduri, astfel că, din perspectiva mecanismelor de funcționare ale sistemelor financiare moderne o plată nu poate fi practic realizată dacă una dintre cele două componente nu este funcțională. Nici măcar o plată realizată cu cardul emis de o bancă dintr-o anumită țară către un comerciant care are contul bancar într-o altă țară nu ar putea fi realizată în cazul în care oricare dintre cele două bănci nu ar putea accesa SWIFT. Sisteme similare alternative există, însă anvergura rețelelor acestora de bănci și companii conectate este semnificativ mai redusă, de aici și gradul mult mai mic de interconectare și operabilitate.

Toate aceste argumente ne arată importanța acestui sistem într-o lume în care viteza de circulație a informației și securizarea acesteia sunt cerințe esențiale aflate la baza tranzacțiilor economice internaționale. Nu în ultimul rând globalizarea schimburilor internaționale a determinat creșterea anvergurii și complexității fluxurilor bănești care au la bază servicii de mesagerie financiară securizată iar dimensiunea rețelei de participanți este esențială”.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Articolul anterior Reacție dură a Federației Patronatelor din Turismul Românesc la adresa fostului ministru Claudiu Năsui
Articolul următor MAE salută adoptarea, de către Adunarea Generală a ONU, cu o largă majoritate, a Rezoluției cu titlul „Agresiunea împotriva Ucrainei”
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

„Zone automatizate” ale NATO de apărare la granița cu Rusia, găzduite de România, Polonia și Finlanda
Extern
ANAF lansează ANA – asistentul virtual al contribuabililor
Fiscalitate
Aproape 90% dintre organizații preferă modele SOC externalizate sau hibride
IT

RSS Știri Financiare

  • Piața creditelor ipotecare în 2025: Creștere de 6,4%, recorduri în Ilfov și Cluj, scădere abruptă în Iași
  • 130.000 de români au optat pentru fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare
  • Automobilul Dacia Bigster cu numărul 100.000 a fost produs la uzina din Mioveni
  • ENEVO Group are în construcție un portofoliu de peste 1,5 GW în proiecte de energie regenerabilă
Energie

Cumpără americanii Lukoil? Chevron și Quantum pregătesc o ofertă de 22 de miliarde de dolari pentru activele gigantului rusesc

5 minute
Energie

Lukoil preferă să-și vândă activele internaționale către banca americană Xtellus Partners – surse Reuters

4 minute
Fiscalitate

ANAF descoperǎ o fraudă fiscală de peste 55 milioane lei: TVA rambursată ilegal și operațiuni fictive pentru a evita plata taxelor

8 minute
Construcții

Piața prefabricatelor din beton de mici dimensiuni a ajuns la 215 milioane de euro în 2024

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?