Criza politică declanșată prin căderea guvernului Dăncilă, ce a adus PSD în opoziție, și-a pus amprenta pe evoluția cursului euro/leu.
După euforia din primele zile, leul a început să piardă teren față de moneda unică. Implicațiile sunt mai mult unele cu efect psihologic, odată depășit pragul de 4,76 lei și apropierea de maximul istoric 4,7648 lei, atins la sfârșitul lui ianuarie.
În cazul în care liderul PNL, Ludovic Orban, va reuși să prezinte parlamentului noul său guvern, cel mai târziu până la jumătatea săptămânii viitoare, pentru a solicita investitura, parcursul descendent al leului se va tempera. Însă, o eventuală prelungire a crizei va avea ca efect rămânerea la guvernare a PSD ceea ce va aduce, foarte probabil, trecerea euro pe noi paliere ale cursului.
Într-o astfel de situație există riscul ca economiile populației să migreze accentuat către depozitele în valută. Conform datelor prezentate de banca centrală în primele șase luni ale acestui an, românii au preferat să economisească în valută mai mult decât în moneda naţională.
Apare astfel un nou factor de apreciere pentru euro, care ar putea urca rapid, așa cum anticipează majoritatea analiștilor, spre pragul de 4,8 lei.
Este posibil ca BNR să lase piața să își regleze singură evoluția. În urmă cu circa o lună, guvernatorul Mugur Isărescu explica că „dacă noi am interveni pe piața valutară, ca să păstrăm o stabilitate relativă a cursului, cu o depreciere controlată… De ce depreciere controlată? Păi avem deficit de cont curent, deficit comercial, nu se micșorează. Am vrea cu toți să fie micșorat prin politici structurale, printr-o politică fiscală mai strânsă. Deficitul extern este egal cu deficitul bugetar plus deficitul sectorului privat. Avem 4 – 5% deficit extern, 3% deficit guvernamental, plus 1,5 – 2% deficitul sectorului neguvernamental”.
