Curierul Național și Money Buzz! vă prezintă în timp real principalele idei și declarații de la evenimentul Cities of Tomorrow.Tema din acest an este Communities in Focus.
Președintele AHK România, Dragoș Anastasiu: „România se poate schimba din comunități, prin implicarea comunităților locale. Avem comunități locale care s-au dezvoltat în ciuda și în pofida legislației care nu ajută comunitățile. Sper ca astfel de evenimente să contribuie la ce are nevoie România, dialog, să schimbăm idei, critici.”
Ambasadorul Germaniei în România, ES Cord Meier-Klodt: „Urbanizarea este oportunitate și provocare, în același timp. Vestea proastă este că urbanizarea este și una dintre cele mai mari probleme ale umanității. Trebuie să existe o abordare jos-sus și sus-jos. Societatea ar trebui să joace un rol la fel de activ ca guvernul. Practic, este nevoie de un sat pentru a crește un copil.”
„Trebuie să existe un dialog constructiv în comunitate, să existe un angajament activ al comunității civile, care trebuie să știe care sunt propriile nevoi și să le facă auzite.”
„Este un an cu alegeri în România și Europa. Avem nevoie de o implicare curajoasă de la nivelul de jos în sus pentru a face o schimbare. Tihna este cel mai mare dușman.”
Proiect urbanistic de excepție: Dusseldorf
Judith Artmann, director în cadrul departamentului de planificare urbană, Primăria Dusseldorf, prezintă modelul de dezvoltare al orașului. Printre procedurile cele mai importante se numără workshop-uri în care sunt implicate comunitatea și cetățenii.
Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Dusseldorf a fost proiectul de mobilitate urbană. Pentru început au organizat întâlniri cu experți din alte orașe, precum Koln, Munchen, Viena, Karlsruhe. După aceste întâlniri au realizat conceptul strategic al proiectulu.
Mai mult, a fost demarată o campanie prin care și publicul putea participa la luarea unor decizii în cadrul procesului. Astfel, la începutul lui martie 2018 a fost lansat un eveniment dedicat publicului în care cetățenii puteau răspunde la unele întrebări, precum unde ați construi case și spații industriale noi în Dusseldorf.
În urma evenimentului au strâns peste 2300 de răspunsuri, foarte multe concentrate pe mobilitate și calitatea spațiilor publice.
Foarte interesantă este harta mentală a orașului, prin care publicul a descris unde vede granițele orașului, ce cartiere ar trebui să coexiste și unde sunt centrele administrative principale ale orașului.
În urma consultării online publicul a votat care zone ar trebui să se schimbe, dezvolte, unde ar trebui să existe mai multe artere pietonale și parcuri, unde ar trebui să se construiască mai multe clădiri cu regim de înălțime mare și noi cartiere rezidențiale.
Încrederea este moneda participării
Arnold Voss, Biroul de Artă al Planificării din Berlin: „Trebuie să înțelegem care este diferența dintre puterea soluției și soluția puterii. Este mai bine să implici cetățenii, sau nu? Participarea înseamnă mai multă muncă. În țările democratice din ce în ce mai mulți oameni nu vor să fie tratați ca simpli cetățeni, vor să fie participanți în procesul de planificare al mediului în care trăiesc.”
„Democrația este minunată, dar dacă nu rezolvă problemele cetățenilor, oamenii se vor gândi că această formă socială nu este folositoare. Iar acest lucru se întâmplă din ce în ce mai desc în ultimul timp.O soluție la aceste probleme, ar putea fi schimbarea accesului la informații. Nu poți să schimbi modelul de putere, conducere, în localități, dar poți oferi mai mult acces cetățenilor la informații.”
„Nu există colaborare între părți fără încredere, iar cu cât există mai multă colaborare, cu atât există mai puține conflicte. Încrederea este moneda, adevărul este investiția, iar duritatea este prețul participării.”
„Prioritățile orașului”, așa cum le văd cetățenii
Campania „Prioritățile orașului tău”, realizată de Banca Mondială a plecat de la zece proiecte strategice generale, iar cetățenii din București și cele 40 de reședințe de județ au votat prioritățile pentru localitatea lor.
În fiecare județ au existat maxim zece propuneri de proiecte de dezvoltare, selectate de autoritățile publice locale și care respectă trei criterii. Fiecare proiect a fost înscris în hărți ale județelor.
În total, 100.000 de români au votat, iar 150.000 de persoane au vizualizat chestionarele. Cei mai mulți cetățeni care au votat provin din marile aglomerări urbane.
Care sunt proiectele prioritare pentru București și Ilfov
- Extinderea și modernizarea rețelei de metrou;
- Modernizarea centurii;
- Realizarea autostrăzii de centură;
- Alte proiecte din sfera sănătății și infrastructurii.
Succesul mall-urilor. Centrul istoric Oradea
Primaria Oradea a prezentat, în cadrul conferinței o comparație între centrul istoric al localității și un mall. Nu exista cadru legal local care să permită dezvoltarea centrului istoric, spre deosebire de mall-uri unde există astfel de plan. În centru nu există parcări, în mall există foarte multe. Spre deosebire de mall-uri, centrele istorice nu au ancore și nu există infrastructură.
Pornind de la astfel de diferențe, Oradea a implementat un cadru local de reguli pentru dezvoltarea și restaurarea centrului istoric. Acest set de reguli este deschis și poate fi îmbunătățit.
În primul rând a fost reglementat un orar de funcționare al afacerilor din centrul istoric. Având în vedere că unele afaceri închid iarna, s-a aplicat un impozit mărit pe proprietate pentru cei care închid afacerile pe anumite perioade.
În centrul orașului nu mai pot exista terenuri virane, iar pentru refacerea fațadelor s-a aplicat un plan de investiții nerambursabile de 20% din suma necesară restaurării și 80% rambursabili în cinci ani.
În centrul orașului Oradea vor exista maxim 6000 de locuri de parcare, iar 40% vor fi compacte, subterane și supraterane.
Reghin city app
Proiectul urmărește digitalizarea unor proceduri adminstrative și facilitarea comunicării cu cetățenii. Se instalează gratuit. Prin aplicație se pot trimite rapoarte privind incidentele sau problemele din oraș, dar și sesizări directe către primărie. La fiecare sesizare se pot atașa foto, locația GPS. Sesizarea este preluată și transmisă către un compartiment abilitat.
Un alt modul este dedicat firmelor, care se pot înscrie în aplicație și trimite oferte către cei interesați.
Aplicația a fost realizată de un programator, iar angajații din primărie au realizat conținutul pentru aceasta.
Încredere în Reșita
Proiectul este o idee inovatoare, cetățenii vin cu idei de mici proiecte, iar primăria alocă sume pentru execuția acelui proiect. De exemplu, dacă cineva vrea să cumpere un triciclu pentru a vinde înghețată în zone aglomerate, primăria îî dă banii pentru achiziția acestuia.
Proiectul este realizat în colaborare cu mai multe ONG-uri din Reșița (printre care Mansarda sau Prietenii Munților), cu expertiză în comunitate și vrea să readucă încrederea reșițenilor în ei înșiși, după o cădere continuă a orașului în ultimii 25 de ani. Reșița este primul producător de oțel din această zonă a lumii, de dinaintea formării SUA și aici s-au construit peste 2700 de locomotive și toate turbinele hidrocentralelor din România.
Granturile au o valoare de la 10-15.000 lei.
Invest in Jiu Valley
Un proiect realizat de șase comunități (3 orașe, 3 municipii) din Valea Jiului și este prima inițiativă comună a acestor orașe, situate pe o distanță de 40 km și cu o populație de 135.000 de oameni.
Parteneriatul își propune atragerea de investiții în Valea Jiului și realizarea unei aplicații electronice de promovare a zonei.
Ceetrus – Drumul Taberelor
Ceetrus își propune să transforme centrele comerciale în zone dedicate nevoilor comunităților locale. Primul astfel de proiect este Drumul Taberelor, care s-a transformat într-o platformă urbană și comunitară.
Înainte de implementarea proiectului s-au realizat numeroase întâlniri cu cetățeni din cartier și ONG-uri locale și s-a ajuns la concluzia că oamenii își doresc ateliere de educație, spații de lucru în afara biroului, spații comunitare.
Astfel, Drumul Taberelor își propune să devină un centru comercial sociabil, cu o suprafață de 12.244 mp și cu peste 7,3 milioane de vizitatori anual.
Prin ideea de Cartier Hub (cu un spațiu de 5% din toată suprafața centrului) se organizează spații de co-working, conferințe, cursuri și ateliere. Această idee a pornit de la fostele spălătorii ale blocurilor, care erau locul de întâlnire al locuitorilor. Primul hub comunitar care are rol de catalizator al vieții urbane.
Record Park Cluj Napoca
Record Park este primul proiect de regenerare urbană din Cluj Napoca. A fost preluat un spațiu central, cu multe zone industriale neutilizate, practic un spațiu mort. Una dintre clădiri, un fost grajd, de o frumusețe aparte, a fost păstrată și renovată.
În spatele acestei clădiri se afla și o piscină părăsită, un fost spațiu de recreere pentru clujeni. Și aceasta a fost reabilitată și transformată într-un spațiu modern de recreere.
Proiectul conține spații de birouri rezidențiale, dar și numeroase spații comunitare, restaurant și grădiniță.
Johan Meyer, Speedwell: „Noi, ca dezvoltatori, putem planta semințe ale dezvoltării, dar este important ca viața să preia spațiile noastre, doar așa se nasc comunități.”
Life is hard, CityApps
Un oraș inteligent este cel în care administația locală lucrează și colaborează cu cetățenii săi pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi.
Proiectul a pornit acum 2 ani sub forma unei platforme cloud, care ajută la armonizarea relației administrație-cetățeni. Platforma poate fi integrată și adaptată foarte ușor. În platformă există aplicații mobile pentru cetățeni, în timp ce pentru primării se pun la dispoziție datele generate de utilizatori.
Soluția este oferită gratuit către toate orașele sub 100.000 de locuitori fiind utilizată până acum de 9 orașe, 26.000 de utilizatori, fiind generate 11.000 de interacțiuni între cetățeni și administrație.
OAR
Creat pentru a reglementa profesia de arhitect in România. OAR este o organizatie care lucreaza cu drepturi de autor, iar creatiile arhitecturale sunt o opera de arta.
Proeictul 30 de zile pornește de la faptul că durata de obtinere a unor autorizatii de constructie reprezintă o problema destul de stringenta. In urma sondajului realizat s-au constatat, asa cum era de asteptat, rezultate caracterizate de termene depasite. Platforma are ca scop promovarea cooperarii si modelelor unitare de practica în industrie.
Scopul proiectului este obținerea de date privitoare la certificatele de urbanism si alte documente principale precum documentatiile de urbanism, bunele practici, organizarea de consultari profesionale prin cele 22 de filiale, care ajuta la adunarea datelor.
24% dintre responentii chestionarului au afirmat ca respecta tot ce prevede legea privitoare la obtinerea certificatului de urbanism.
