Studiu Mazars
Anul 2024 a adus schimbări legislative importante în domeniul fiscal și contabil, cu impact direct asupra raportărilor financiare, impozitării directe și indirecte, prețurilor de transfer și politicilor de resurse umane. Depunerea online a raportărilor devine obligatorie, companiile fiind nevoite să depună situațiile financiare exclusiv în format electronic începând cu exercițiul financiar 2025. Totodată, reglementările fiscale introduse pentru anul 2024 stabilesc reguli suplimentare privind calculul impozitului pe profit, prin limitarea perioadei pentru reportarea pierderilor fiscale, dar și prin introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari sau a unui impozit pe activități suplimentare.
În domeniul taxelor indirecte, regulile privind ajustările TVA devin mai stricte, iar justificarea deductibilității pentru bunurile distruse sau pierdute necesită documentație riguroasă. Noile cerințe referitoare la raportarea publică a prețurilor de transfer sporesc transparența fiscală. În același timp, angajatorii trebuie să implementeze politici conforme cu Directiva Europeană privind transparența salarială, care va elimina confidențialitatea salariilor și impune raportări periodice privind diferențele salariale de gen.
Aceste modificări legislative obligă companiile să își reevalueze strategiile financiare și operaționale pentru a asigura conformitatea și a optimiza impactul fiscal. În acest context, adaptarea rapidă la noile cerințe este esențială atât pentru evitarea riscurilor, cât și pentru menținerea competitivității în mediul de afaceri.
Noi reguli contabile
În domeniul contabilității, Ordonanța de Urgență nr. 138/2024, publicată pe 4 decembrie 2024, a adus modificări importante Legii Contabilității nr. 82/1991. Noile reglementări actualizează frecvența întocmirii balanței de verificare și clarifică persoanele autorizate să semneze Situațiile Financiare. Ana Dragomirică, Accounting Manager, Forvis Mazars în România, a adăugat: „De asemenea, termenul limită pentru depunerea acestora a fost stabilit la 30 aprilie sau 31 mai, în funcție de tipul entității. Începând cu exercițiul financiar 2025, toate Situațiile Financiare și Raportările Contabile vor putea fi depuse exclusiv în format electronic, prin intermediul Spațiului Privat Virtual, care este deja obligatoriu pentru toate companiile.”
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 981/2024, publicat pe 10 iunie 2024, reglementează modalitatea de contabilizare a impozitului minim și a impozitului suplimentar, introducând noi conturi specifice pentru evidențierea acestora. De asemenea, Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 4164/2024, publicat pe 23 august 2024, a actualizat criteriile de clasificare a entităților, împărțindu-le în trei categorii: microentități, entități mici și entități mijlocii și mari, stabilind noi praguri pentru active și cifra de afaceri.
Modificări fiscale majore: impozitul pe profit și impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA)
În ceea ce privește taxele directe, modificările legislative aduc schimbări semnificative în calculul și raportarea impozitului pe profit. Începând cu 2024, pierderile fiscale pot fi compensate doar în limita a 70% din profitul obținut, iar perioada de reportare a fost redusă la cinci ani (față de șapte ani). Pentru pierderile acumulate anterior anului 2024, se menține perioada de șapte ani pentru reportare, dar se aplică același prag de 70% pentru utilizare. Totodată, sponsorizările înregistrate de companii și pentru care nu s-a putut utiliza credit fiscal din impozitul pe profit nu mai pot fi reportate, însă se permite redirecționarea sumelor neutilizate către entități non-profit.
„Bursele private au fost incluse în categoria cheltuielilor sociale, fiind limitate pentru deducere la suma de 1.500 lei per bursă. O schimbare majoră o reprezintă introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicabil companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro înregistrate în anul anterior. Acestea vor fi obligate să achite suma mai mare dintre impozitul pe profit și IMCA, calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra unei baze ajustate a cifrei de afaceri.”, a menționat Andreea Ignătescu, Tax Manager, Forvis Mazars în România.
De asemenea, pentru închiderea rezultatului fiscal a anului 2024, rămân în vigoare bonificațiile cu privire la capitalul propriu. Firmele care mențin un capital propriu contabil pozitiv beneficiază de o reducere de 2%, iar cele care înregistrează creșteri ale capitalului propriu ajustat între 5% și 25% pot primi bonificații suplimentare de până la 10%.
Reglementări privind TVA și taxele indirecte
În domeniul taxelor indirecte și al TVA, reglementările existente se reamintesc și vizează ajustarea TVA pentru bunuri lipsă, casarea mijloacelor fixe și recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate. Autoritățile fiscale permit menținerea dreptului de deducere a TVA pentru bunurile distruse sau furate doar dacă există documentație justificativă corespunzătoare, precum procese-verbale de distrugere sau documente oficiale emise de autorități în cazul furtului.
„Pentru creanțele neîncasate, TVA-ul colectat poate fi ajustat dacă debitorul a intrat în faliment sau are un plan de reorganizare confirmat de instanță. Ajustarea se poate efectua în termen de cinci ani de la hotărârea judecătorească. În cazul creanțelor de la persoane fizice, ajustarea este posibilă după 12 luni de la scadență, cu condiția aplicării unor măsuri comerciale sau judiciare de recuperare.”, a declarat Mihaela Hampu, Tax Director, Forvis Mazars în România.
Tranzacțiile comerciale, inclusiv sponsorizările și reducerile, trebuie gestionate corect. Gratuitățile și cheltuielile de protocol beneficiază de scutiri limitate, iar reducerile comerciale trebuie documentate prin contract. Pentru justificarea scutirii de TVA, livrările intracomunitare și exporturile necesită documente specifice.
Prețurile de transfer și raportarea publică CbCR
În aria prețurilor de transfer, ajustările voluntare de prețuri de transfer realizate de către contribuabil sunt un subiect de discuție atent analizat în cadrul inspecțiilor de prețuri de transfer, în special în situația în care profitabilitatea societății din România este redusă. Prin urmare, ajustările voluntare de prețuri de transfer necesită o documentație suport detaliată ce respectă principiile și cerințele OCDE.
România a fost primul stat care a implementat raportarea publică CbCR începând cu anul 2023, cu primul termen de publicare la 31 decembrie 2024 pentru anul calendaristic 2023. În cazul grupurilor cu societăți-mamă din afara Uniunii Europene, obligația de raportare CbCR poate reveni entităților din România, în funcție de criteriile de mărime stabilite prin legislația locală. Informațiile incluse în raport sunt similare cu cele din raportarea non-publică CbCR, însă trebuie verificate și de auditorul statutar.
Adrian Mutea, Tax Senior Manager, Forvis Mazars în România, a subliniat: „Având în vedere impactul acestor reglementări, companiile trebuie să analizeze dacă există obligații CbCR în România. O evaluare atentă a modului de implementare a ajustărilor voluntare de prețuri de transfer și o colaborare strânsă cu consultanții fiscali sunt esențiale pentru reducerea riscurilor în eventualitatea unei inspecții fiscale.”
Schimbări în legislația muncii și obligații pentru angajatori
„În domeniul resurselor umane și salarizării, Directiva Europeană (UE) 2023/970 privind transparența salarială trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026. Aceasta obligă angajatorii să ofere salariaților acces la informații privind criteriile utilizate pentru stabilirea și creșterea salariului. De asemenea, clauzele de confidențialitate a salariilor din contractele individuale de muncă vor fi eliminate.”, a precizat Anca Lamba, HR & Payroll Senior Manager, Forvis Mazars în România.
Eliminarea facilităților fiscale pentru domenii precum IT, construcții și industria alimentară a determinat un interes crescut pentru alternative salariale neimpozabile. Printre beneficiile acceptate de legislație se numără ajutoarele financiare, cadourile, transportul, asigurările medicale, pensiile facultative și abonamentele sportive, fiecare având de îndeplinit condiții specifice de acordare în vederea păstrării facilităților fiscale. Pentru a fi considerate neimpozabile, aceste beneficii trebuie reglementate clar în contractele de muncă sau în regulamentele interne.
În sectoarele de producție, acordarea de produse proprii la preț preferențial este considerată avantaj salarial și se impozitează în funcție de diferența dintre prețul pieței și cel acordat angajatului. De asemenea, contravaloarea diferitelor cursuri suportate de angajator pentru salariații săi este scutită de impozit pe venit și contribuții sociale doar dacă are o legătură directă cu activitatea salariatului, fiind inclusă în categoria cursurilor de formare profesională reglementate de legislația specifică.
Pentru a se conforma noilor reglementări, companiile trebuie să evalueze politicile de salarizare, să corecteze eventualele discrepanțe și să implementeze mecanisme eficiente de comunicare.
Modificările legislative au un impact semnificativ asupra mediului de afaceri și impun o planificare atentă pentru conformarea la noile cerințe. Specialiștii Forvis Mazars recomandă companiilor să își revizuiască procesele interne și să adopte măsuri proactive pentru optimizarea fiscalității și raportărilor financiare.
