Șeful guvernului britanic a pledat pe lângă Angela Merkel și Emmanuel Macron în favoarea găsirii de soluții «inteligente» pentru evitarea unui Brexit fără acord la 31 octombrie. Cum era de așteptat, frontiera irlandeză rămâne cea mai spinoasă problemă în calea deblocării dosarului Brexit.
După o întrevedere, la Berlin, cu Angela Merkel, care i-a sugerat că o soluție acceptabilă pentru plecarea ordonată din UE poate fi găsită totuși și până la 31 octombrie, Boris Johnson a întâlnit, joi, la Paris, un Emmanuel Macron «amabil», dar ferm pe poziția cunoscută a europenilor: acordul realizat de Theresa May în noiembrie anul trecut – cu binecunoscuta soluție «backstop» la frontiera irlandeză – nu este renegociabil. Macron a respins propunerile nerealiste, așa-zisele aranjamente la care s-ar putea recurge în această chestiune, cu care Johnson a venit să obțină concesii din partea europenilor pentru o plecare ordonată a Regatului Unit din UE. Or, susțin europenii – iar în ultimele zile Angela Merkel și Emmanuel Macron în argumentația lor – absența oricărui control frontalier ar permite produselor britanice să intre liber în Uniunea Europeană și viceversa, ceea ce pune în pericol integritatea pieței unice europene. Johnson și «brexiterii», dimpotrivă, consideră că soluția «backstop» menține Regatul Unit în întregime în teritoriul vamal unic, împreună cu Uniunea, scenariu refuzat de trei ori de parlamentul britanic, care consideră că soluția din tratatul negociat de Theresa May lovește în suveranitatea Marii Britanii.
O nouă dinamică politică
La fel ca doamna Merkel miercuri, Emmanuel Macron i-a reamintit joi lui Boris Johnson că «liniile roșii» ale UE rămân neclintite, respectiv «integritatea pieței unice» și «stabilitatea Irlandei». «Doar în cadrul a ceea ce s-a negociat deja se mai poate lucra ceva», i-a spus –scurt și clar – președintele francez premierului britanic. Mai mult, Emmanuel Macron a reafirmat că și în cazul unui Brexit dur, factura de 39 miliarde de lire sterline (43 miliarde euro) pe care Londra le datorează Uniunii în cadrul acordului Brexit deja existent, rămâne valabilă. Boris Johnson a insistat asupra ideii că există încă «soluții tehnice disponibile», fără a veni însă cu ceva clar, explicit, ci doar cu «unele aranjamente tehnice». El nu a reușit nici la Paris să obțină concesiile la care sperase înainte de periplul sau european.
Cu ce sugestii a venit Johnson în Europa
Ideea lui Johnson se rezumă la o serie de dispoziții care, puse cap la cap, ar permite ocolirea obstacolului «backstop». Combinând, spre exemplu, tehnologii de supraveghere a fluxului de mărfuri, a rețelei de comercianți agreați, cu controale efectuate înainte de sosirea la frontiere, Londra speră să ofere un sistem care să garanteze fluiditatea schimburilor comerciale între Republica Irlanda și Irlanda de Nord (componentă a Regatului Unit), respectând «linia roșie» a europenilor, opus categoric absenței controalelor asupra fluxului mărfurilor.
Interese electorale
Angela Merkel, relatează din Berlin corespondentul ziarului «Les Echos», a manifestat un «optimism moderat», ceea ce a plăcut piețelor financiare. «Noi, inițial, ne-am rezervat în principiu doi ani pentru a găsi soluții la relațiile viitoare ale UE cu Regatul Unit. Dar, s-a întrebat dna Merkel, de ce nu am găsi o soluție în 30 de zile, sau până la 31 octombrie?». Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a ieșit din atitudinea sa rezervată obișnuită și a declarat că «toate variantele posibile ale soluției ”backstop” au fost deja discutate».
La Berlin, predomină opinia că deplasarea lui Boris Johnson în Europa a avut mai degrabă un scop electoral, acela de a arăta electoratului său că pentru un eventual Brexit dur, întreaga răspundere revine UE. El știa dinainte, susține Norbert Roettgen, președintele creștin-democrat al Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, că nici Angela Merkel și nici Emmanuel Macaron nu-i pot propune ceva contrar poziției comune adoptate de statele membre ale UE.
