Cu ocazia aniversării bicentenarului naşterii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Romfilatelia introduce în circulaţie, din 20 martie, emisiunea de mărci poştale intitulată „Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”, alcătuită din două mărci poştale.
Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de dregători moldoveni. Studiile le-a făcut la Iaşi, unde a fost coleg cu Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri. În anul 1835 a obţinut diploma de bacalaureat la Paris, iar mai apoi a studiat Dreptul şi Medicina, însă nu a terminat niciuna dintre facultăţi. În 1848 s-a numărat printre oratorii care au luat parte la adunarea revoluţionarilor de la Hotelul Petersburg din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice.
A fost arestat după înăbuşirea Revoluţiei din Moldova, însă a reuşit să scape şi s-a refugiat în Transilvania, unde a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj, din mai 1848.
În anii următori a deţinut mai multe funcţii în administraţia Moldovei – preşedinte al Judecătoriei Covurlui (1849-1851 şi 1855-1856), director al Ministerului de Interne (1851), pârcălab de Galaţi (1856). După adoptarea Convenţiei de la Paris din 1858 a fost implicat în reorganizarea politică a Moldovei, iar în cele din urmă a fost preferat pentru domnie atât de liberali, cât şi de conservatori.
După Unire, Alexandru Ioan Cuza, sprijinit de Mihail Kogălniceanu, a iniţiat primele reforme pentru modernizarea ţării. Sub domnia sa Unirea a fost recunoscută de Marile Puteri, s-a creat primul Parlament şi primul guvern unitar, au fost adoptate reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, a învăţământului etc.
Deoarece a instaurat un regim autoritar, domnitorul a fost îndepărtat la 11 februarie 1866 de „monstruoasa coaliţie”, o grupare din care făceau parte politicieni liberali şi conservatori, dar şi militari sau comercianţi. Cuza a fost obligat să părăsească ţara, locuind la Viena, Paris şi Florenţa. A murit la 15 mai 1873, în vârstă de 53 de ani, în timp ce se afla la tratament în oraşul german Heidelberg.
Pe marca poştală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „PRO VIRTUTE MILITARĂ”
Cuza a aprobat baterea unei medalii care să comemoreze lupta din Dealul Spirei a pompierilor români cu turcii, pentru care a emis Decretul domnesc, nr. 78 din 21 mai 1860. Medalia a fost realizată din bronz, era rotundă şi avea diametrul de 32,5 mm.
Pe avers era prezentat în relief un vultur încoronat, cu cruce în cioc, cu spada şi sceptrul în cele două gheare, iar pe piept se afla capul de zimbru, cu steaua în cinci colţuri între coarne. În partea superioară exista inscripţia „PRO VIRTUTE MILITARÄ”, iar în partea de jos apărea numele gravorului din Paris, Caque F.
Pe reversul medaliei (reprezentat grafic pe manşeta blocurilor filatelice ale emisiunii) se afla scris „13 septembrie 1848, Dealul Spirei”. Panglica de culoare albastră avea pe fiecare margine câte două dungi, una roşie în exterior şi una galbenă în interior.
Pe marca poştală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul- bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii este ilustrată o litografie de C. Danielis, cu referire la Intrarea lui Cuza la Mitropolie cu ocazia deschiderii Camerei Naţionale din Bucureşti în anul 1860.
