După zbuciumul de la București, elaborarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare, discuțiile aprinse cu sindicatele și patronatele în cadrul Consiliului Național Tripartit și asumarea rapidă a răspunderii în fața Parlamentului, România dă un examen extrem de dificil De această dată la Bruxelles. Categoric, este un examen de “restanță în r,r” de care depinde continuarea finanțărilor europene și evitarea retrogradării țării la categoria “junk”, care ar scoate țara noastră din circuitul investițional. Subiectul este cunoscut iar reprezentantul României, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, trebuie să aducă argumente suficiente și să convingă că Planul de la București va conduce la reducerea deficitului bugetar la parametrii scontați.
În acest caz optimismul părții române este de subliniat. Marți, Ministerul Finanțelor a dat publicității un interesant comunicat prin care se subliniază “traseul” ministrului Alexandru Nazare, precum și potențialii susținători ai Planului de la București.
Redăm în continuare pașii urmați de oficialul român, așa cum reies din textul comunicatului:
”- Ministrul de Finanțe al României, Alexandru Nazare, a participat azi la reuniunea miniștrilor de finanțe ai Partidului Popular European (PPE). Reuniunea a oferit contextul unor discuții despre prioritățile și strategiile Uniunii Europene în domeniul stabilității macro-economice și finanțelor publice.
– Alexandru Nazare a prezentat, în calitate de nou ministru al Finanțelor, situația actuală din România și a transmis un semnal clar privind angajamentul României pentru responsabilitate fiscală și consolidare bugetară. „În doar 2 săptămâni de la învestirea noului Guvern, România a adoptat cel mai important pachet fiscal din ultimii 15 ani – un efort susținut care transmite, inclusiv aici la Bruxelles, că direcția este una clară: revenirea pe traiectoria sustenabilă a finanțelor publice”, a subliniat ministrul Finanțelor.
– Tot azi, ministrul Finanțelor a participat la Consiliul ECOFIN, început printr-o discuție informală despre perspectivele economice ale Uniunii Europene. Și în acest cadru, ministrul Finanțelor a subliniat, chiar de la debutul reuniunii, amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung.
– Întâlniri oficiale: În contextul Consiliului, ministrul Nazare s-a reîntâlnit cu colegi și parteneri cu care a lucrat în trecut: Paschal Donohoe – ministrul de Finanțe al Irlandei și președintele grupului de miniștri de Finanțe PPE, Nadia Calviño – actualul președinte al Băncii Europene de Investiții și fost ministru al Economiei în Spania, Kyriakos Pierrakakis – ministrul grec de Finanțe, Stephanie Lose, reprezentanta Președinției daneze a Consiliului UE, dar și reprezentanți ai Băncii Centrale Europene.
– Ministrul Finanțelor a avut, de asemenea, un schimb rapid de opinii și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, înainte de deschiderea oficială a Consiliului. Dialogul va continua în partea a doua a zilei, în contextul discuției asupra recomandării privind traiectoria de ajustare fiscală a României.”
Rămâne de văzut care va fi rezultatul acestui examen și care vor fi reacțiile de la București având în vedere protestele anunțate de către mișcarea sindicală.
Reamintim faptul că marți după-amiază, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta PE, Roberta Metsola, și liderii grupurilor politice au avut un schimb de opinii cu privire la următorul cadru financiar multiannual (CFM) în cadrul unei reuniuni a Conferinței președinților Parlamentului, urmată de o dezbatere în plen în ziua următoare, când deputații își vor prezenta pozițiile și așteptările cu privire la bugetul pe termen lung al UE pentru perioada de după 2027.
Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la viitorul CFM în cadrul sesiunii sale plenare din mai, solicitând un buget „semnificativ mai ambițios” și argumentând că actualul plafon de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient. Deputații au respins, de asemenea, ideea Comisiei de a reproduce modelul „un plan național pentru fiecare stat membru” al Mecanismului de redresare și reziliență în noul buget pe termen lung al UE. În schimb, aceștia solicită o structură care să asigure transparența și asumarea răspunderii în fața Parlamentului și care să implice autoritățile regionale și locale.
Decizia privind următorul buget pe termen lung al UE necesită un acord unanim între statele membre și trebuie, de asemenea, să fie susținută de Parlament, prin majoritatea membrilor care îl compun.- se arată într-un comunicat oficial al Parlamentului European.
