Evenimente cu impact internațional important cum au fost evenimentele recente din Afganistan, episoadele tensionate din relațiile NATO cu Rusia, afacerea submarinelor franceze ce urmau a fi livrate Australiei și alte momente tensionate, spun comentatori ai presei internaționale citați de RFI, determină Alianța atlantică să caute o ”nouă cale”. Cei 30 de miniștri ai Apărării ai țărilor membre s-au reunit joi și vineri la sediul NATO din Bruxelles având drept obiectiv o analiză a situației și elaborarea unui ”nou concept strategic”. O misiune îngreunată, spun unele surse, de acțiuni cum a fost modul în care Statele Unite, ”piesa unghiulară” a Alianței, au gestionat retragerea militarilor din Afganistan, afacerea submarinelor franceze sau demersurile pentru alianța AUKUS.
Vreme de 40 de ani, rațiunea de a exista a NATO a fost existența pericolului URSS, apoi situația din Balcani și, în ultimii 20 de ani, situația din Afganistan. Alianța atlantică se află în acest moment într-o situație similară celei de la începutul anilor 1990, găsind necesar să identifice o misiune precisă care să devină, în parte, obiectul unui nou ”concept strategic” care să fie adoptat la sfârșitul lunii iunie, în cadrul summitului NATO de la Madrid.
Specialiști în problemele, dosarele NATO consideră că, în acest moment, primul lucru trebuie să fie depășirea efectelor a două evenimente. Pe de o parte, alianța negociată în secret de către Statele Unite cu Regatul Unit și Australia, iar pe de altă parte, retragerea americană din Afganistan. Chiar dacă afacerea submarinelor privește mai ales Franța, spune corespondentul RFI la Bruxelles, pentru țările UE membre ale NATO și nu numai, a fost vorba de o nouă manifestare a practicii americanilor de a-și pune pe primul plan propriile interese, fără a consulta aliații, așa cum a procedat în cazul plecării din Afganistan.
Statele Unite trebuie să-i convingă pe europeni
Retragerea militarilor din Afganistan a fost precipitată printr-o decizie națională americană moștenită de la Donald Trump, în condițiile în care aliații credeau că asemenea practici sunt depășite. La actuala reuniune de la Bruxelles, subliniază comentatori ai presei străine acreditați la reuniunea miniștrilor apărării ai țărilor membre ale Alianței atlantice, Lloyd Austin, ministrul american al Apărării are misiunea – deloc ușoară în acest moment – de a convinge partenerii europeni că președintele Joe Biden este ferm hotărât să-și onoreze angajamentele de a reîntări relațiile atlantice. Aliații, spun surse din Bruxelles, ”sunt dispuși să-l creadă, dar au nevoie de asigurări exprese din partea Statelor Unite”. Episoadele din ultimele zece zile legate de expulzarea unor diplomați ruși la NATO, apoi decizia Kremlinului de a închide, cu titlu de retorsiune, misiunea Rusiei pe lângă Alianța atlantică arată clar că apărarea în fața Rusiei a redevenit o prioritate a NATO. Nu este sigur, spune RFI, că cererile americane ca China să fie adăugată pe lista amenințărilor vor fi urmate de europeni cu niște măsuri tangibile.
Jens Stoltenberg: NATO va continua să caute modalități de a dialoga cu Rusia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat presei miercuri, în ajunul întâlnirii miniștrilor Apărării ai țărilor Alianței atlantice, că organizația pe care o conduce va identifica modalitățile posibile pentru a dialoga cu Rusia, în ciuda deciziei Moscovei de a suspenda misiunea să pe lângă NATO și a închide birourile Alianței din Moscova. Aceste măsuri, a subliniat Stoltenberg, „nu favorizează dialogul și înţelegerea reciprocă”. A adăugat că politica NATO „rămâne coerentă și deschisă la dialog, în special prin intermediul Consiliului NATO-Rusia”. „Noi, a promis Secretarul general al NATO, vom continua să susținem necesitatea dialogului deoarece credem că nu este posibil să nu discutăm cu Rusia, vecinul nostru cel mai mare… Deci, vom continua să depunem eforturi pentru a întreține relații din cele mai bune cu Rusia, chiar dacă știm că este o misiune dificilă”.
