Analiză CITR
Soarta celor 14.550 de companii de impact din România aflate în dificultate rămâne neadresată. Valul de insolvențe cauzate de pandemie și prevestit de piață în 2021 întârzie să apară. Mult mai îngrijorător însă este valul din umbră, ascuns, al companiilor aflate în stare de dificultate și care nu accesează modalități de restructurare.
Un studiu realizat de specialiștii CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare, arată că în 2020, în plină pandemie, numărul companiilor de impact aflate în stare de insolvență iminentă a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Acest nivel este comparabil cu cel din 2013, când numărul insolvențelor iminente a fost cel mai mare din istorie, ca urmare a efectelor prelungite ale crizei financiare din 2008.
Cele mai proeminente cauze, deși menite să ajute inclusiv mediul de business pe termen lung, au fost chiar măsurile adoptate la scară internațională în vederea atenuării impactului virusului SARS-CoV-2 asupra populației. Acestea au avut un impact semnificativ asupra economiei din România, în special în trimestrul al doilea, prin: sistarea temporară a operațiunilor în sectorul prelucrător, limitarea circulației populației cu un impact major în domenii precum transportul de persoane, turism, divertisment, servicii.
„Deși ne-am aștepta să existe un val al insolvențelor cauzat de pandemie, acest lucru nu s-a întâmplat. Schemele de sprijin guvernamental au contribuit semnificativ la scăderea numărului de insolvențe în cazul companiilor de impact. Așadar, astăzi nu mai vorbim despre un val agresiv de insolvențe generat de pandemie, ci despre unul ascuns, care este mereu iminent, al dificultății acelor companii aflate într-o stare de insolvență iminentă sau în dificultate instalată deja de ani de zile. Pandemia a dat amploare dificultăților preexistente, dar nu a forțat companiile cu probleme să acceseze proceduri de prevenție a insolvenței sau de insolvență”, spune Andra Caragea, CEO CITR.
Există studii de piață care anulează ideea unui val al insolvențelor generat de pandemie: la nivel global e așteptată o creștere a numărului de insolvențe în 2022, de aproximativ 15% față de 2021, dar aceasta înseamnă doar o revenire la nivelul considerat normal înainte de pandemie.
Această concluzie vine inclusiv din faptul că, în România, dintr-un total de 6654 de companii care erau în stare de insolvență iminentă în anul 2020, doar 293 de companii au apelat la deschiderea unei proceduri legale prevăzute de legea insolvenței sau au apelat la măsuri de restructurări financiare din piață.
În 2021, avem o creștere de numai 7% a numărului de proceduri de insolvență noi și o scădere de 33% a numărului de insolvențe noi de impact. Această dinamică se datorează și măsurilor guvernamentale precum moratorii publice și private, amânări fiscale, transferuri de cash sau garanții publice, care au atenuat efectele pandemiei.
Tot la nivel național, studiul CONFIDEX realizat de Impetum Group, din care face parte și CITR, reflectă faptul că IMM-urile au fost mai afectate de pandemie, față de cele de impact. Managerii IMM-urilor confirmă această stare de fapt prin percepțiile lor – aceștia estimau redresarea propriei companii la situația financiară de dinainte de pandemie în 21 luni, față de managerii companiilor mari care erau mai optimiști, estimând revenirea la 19 luni.
O altă concluzie importantă a studiului CITR este faptul că doar 1% dintre companiile în stare de insolvență iminentă în 2020 au reușit să devină finanțabile prin metode proprii. Studiul a avut în vedere companiile care au trecut din starea de insolvență iminentă la 2019 la cea de companii finanțabile în 2020.
Analiza a indicat faptul că această trecere s-a datorat unor măsuri interne de restructurare sau împrumut de capital de la acționari, măsuri foarte dificil de implementat în condițiile unei lipse de experiență din partea antreprenorilor cu privire la tehnici de restructurare și în condițiile unei lipse acute de capital aferent investițiilor în companiile aflate în dificultate.
„În ceea ce privește companiile aflate deja în dificultate, pandemia a funcționat ca un catalizator al problemelor existente și a potențat nevoia imediată de acțiune. Experiența ne spune însă că măsurile punctuale nu sunt aproape niciodată suficiente. Ca atare, accesarea unor proceduri de prevenție și/sau de restructurare s-a transformat într-o necesitate”, spune Paul Cîrlănaru, Senior Partner CITR.
Nici companiile de stat nu fac excepție, aproximativ 30% din totalul celor de impact aflându-se în dificultate. Deși există companii care au manifestat deschidere față de perspectiva restructurării, cum ar fi ROMAERO sau CFR Marfă, este nevoie de mai multe exemple pozitive.
În contextul unei crize fără precedent, UE își propune să stimuleze reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare, să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate.
România se aliniază trendurilor europene, sens în care se va modifica Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, prin implementarea Directivei UE 2019/1023 în legislația națională. CITR are rolul de consultant expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE 2019/1023 în domeniul prevenției și restructurării.
Odată adoptată legislația, antreprenorii români vor beneficia de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.
