”Comunitatea politică europeană” , o idee apărută nu demult în lumea politică a vechiului continent, inițiată de președintele francez Emmanuel Macron, face primii pași: 44 lideri ai țărilor continentului s-au reunit joi la Praga, capitala Republicii Cehe, într-un format inedit, puternic, la șapte luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia și când Vladimir Putin flutură amenințarea cu arma nucleară, iar continentul este lovit de o criză energetică fără precedent. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va exprima de la Kiev, în videoconferință.
”Comunitatea politică europeană”, traducerea concretă a unei idei inițiate în luna mai de către Emmanuel Macron, acest ”CPE” este o asamblare mult mai largă decât Uniunea Europeană (17 țări invitate în plus față de cele 27 membre ale UE). Dar în spatele acestui nou acronim se află tensiuni latente și țări cu traiectorii radical diferite vis-a-vis de ale Uniunii Europene: Norvegia, Ucraina, Elveția, Turcia, Regatul Unit, Moldova, Azerbaidjan.
Ce scop are?
Această primă întâlnire se desfășoară la Praga deoarece Republica Cehă asigură în prezent președinția semestrială a Consiliului Europei. Obiectivul său afișat, relevă corespondentul la Praga al RFI, este să acționeze pentru întărirea securității și stabilității continentului, într-un moment în care războiul din Ucraina a intrat deja în a opta lună. Două teme se află în programul meselor rotunde ale celor 44 participanți- energia și clima, pacea și securitatea. Ce ajutor suplimentar va fi adus Ucrainei această importantă reuniune? Cum să fie protejate infrastructurile critice?- sunt întrebări impuse de recentele explozii contra conductelor Nord Stream din Marea Baltică. Aceste probleme se vor afla neapărat și pe ordinea de zi a summitului european de vineri, tot la Praga.
Locul Turciei în dezbateri
Emmanuel Macron, remarcă RFI, nu a ascuns faptul că invitarea la reuniunea ”celor 44” de la Praga – cel mai vechi candidat la aderarea la Uniunea Europeană – a fost temă de vii dezbateri între țările membre ale Uniunii. De altfel, Recep Erdogan nu ar fi manifestat un prea mare entuziasm legat de noul format european. Această reticență, se știe deja, a ținut de incertitudinile ce au existat în privința proiectului Comunității politice europene și interesul său pentru Turcia. Deși UE s-a apărat, Ankara se teme de tot cea ar putea servi drept alternativă la aderarea la UE, blocată pentru Turcia de mai bine de zece ani.
Suspiciuni din partea altor state
Dacă Charles Michel, președintele Consiliului UE, a afirmat că scopul acestei inedite reuniuni de la Praga este ”întărirea securității, a stabilității și prosperității Europei în ansamblul ei”, mai remarcă trimisul RFI la Praga, numeroase capitale nu și-au ascuns scepticismul, chiar suspiciunile față de noul proiect. Unele state, între care și Turcia, se tem că este vorba de o strategie vizând frânarea procesului de lărgire a Uniunii Europene. Alții nu vor să apară în compania unor vecini cu care sunt în conflict. Președintele Turciei pare să ezite a se alătura unui club ”anti-Putin”. El ține la legăturile privilegiate pe care le are cu Rusia, al cărei interlocutor se menține de la declanșarea războiului din Ucraina. Cu toate acestea, relevă corespondentul RFI, faptul că Erdogan se află în fotografii cu responsabilii grec și cipriot sau că se va întâlni separat cu liderii armean și azerbaidjanez ar putea fi semne pozitive ale rolului noului proiect continental inițiat de Emmanuel Macron în momentul în care Europa trece printr-o criză extrem de profundă.
Candva, Macron parea a fi cucosul galic ; acu’ nu-i decat o cucuvea .