Mariana BUTNARIU (gds.ro)
Guvernul naționalist al Ungariei preia conducerea președinției rotative a UE, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul parlamentarilor UE din cauza apelului ca Trump de a „face Europa din nou mare”, a tendințelor percepute autoritare și a menținerii legăturilor sale cu Rusia, în ciuda războiul din Ucraina.
Ungaria preia luni președinția rotativă a UE, promițând că va fi un „broker cinstit”, în ciuda preocupărilor larg răspândite cu privire la ceea ce criticii consideră un guvern autoritar, prietenos cu Rusia.
Premierul naționalist Viktor Orban, care conduce țara central-europeană din 2010, cu scopul de a o transforma într-o „democrație iliberală”, se ciocnește frecvent cu Bruxelles-ul pe probleme de statul de drept și drepturile omului.
El este, de asemenea, singurul lider al UE care a menținut legăturile cu Rusia, în ciuda invaziei acesteia în Ucraina. El a refuzat să trimită arme la Kiev și a criticat în mod repetat sancțiunile împotriva Moscovei din cauza războiului.
Anul trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluție neobligatorie care evidențiază „revenirea” Ungariei în privința valorilor democratice și pune sub semnul întrebării cum ar putea să-și asume „credibil” președinția de șase luni a blocului.
„Ocupați Bruxelles-ul”
Budapesta insistă că este pregătită să-și asume „datoriile și responsabilitățile” care conduc blocul celor 27 de țări, potrivit France 24.
„Vom fi brokeri cinstiți, lucrând loial cu toate statele membre și instituțiile”, a declarat ministrul maghiar al Afacerilor UE, Janos Boka, la mijlocul lunii iunie, când a dezvăluit programul președinției.
„În același timp, credem că Ungaria are un mandat puternic de a urma o politică europeană puternică. Munca noastră va reflecta această viziune asupra Europei”, a adăugat el.
Sloganul programului Ungariei? „Make Europe Great Again” – reluând strigătul de raliu al „bunului prieten” al lui Orban, fostul președinte american Donald Trump – care a făcut deja furori la Bruxelles.
După ce Ungaria a deținut ultima președinție a UE în 2011, Orban s-a lăudat că le-a împărțit „locuri”, și „palme prietenești” „chinuitorilor entuziasmați” ai Parlamentului European.
De această dată, liderul naționalist, în vârstă de 61 de ani, este și mai combativ, care a promis că va „ocupa Bruxelles-ul” în timpul campaniei pentru alegerile europene de la începutul lunii iunie, mizând pe o descoperire de dreapta.
Partidul Fidesz al lui Orban stă în prezent izolat
Dar, deși partidele de extremă-dreapta au câștigat, partidul Fidesz al lui Orban stă în prezent izolat, incapabil să găsească un grup în Parlamentul European care să i se potrivească.
Duminică, Orban a anunțat că dorește să-și formeze propriul grup, împreună cu Partidul Libertății de extremă-dreapta din Austria (FPOe) și partidul centrist ANO al fostului premier ceh Andrej Babis.
Ei încă mai au nevoie de partide din cel puțin alte patru țări să li se alăture.
Săptămâna trecută, Orban nu a reușit să deraieze un acord de returnare a lui Ursula von der Leyen în funcția de șef al puternicei Comisiei Europene și alți doi dintr-o alianță centristă, luând celelalte posturi de top.
Între timp, von der Leyen a amânat o vizită de curtoazie la Budapesta, planificată inițial pentru deschiderea președinției. Nu a fost stabilită o nouă dată.
Oportunități limitate
Pentru a obține sprijin pentru programul Ungariei, Orban a vizitat capitalele europene cheie săptămâna trecută.
Printre cele șapte priorități ale țării pentru președinția sa UE se numără combaterea „migrației ilegale” și aducerea țărilor din Balcanii de Vest „cu un pas mai aproape” de aderarea la UE.
Orban poate folosi preşedinţia pentru a stabili ordinea de zi, dar nu poate obţine rezultate fără sprijinul comisiei, a declarat pentru AFP Daniel Hegedus, senior la German Marshall Fund.
El a remarcat, de asemenea, că premierul ungar are oportunități limitate de a acționa ca un spoiler, deoarece președinția belgiană în curs și instituțiile UE s-au grăbit să încheie decizii importante.
Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a lansat oficial discuții „istorice” de aderare cu Ucraina.
„Toată lumea se străduia să reducă instabilitatea, restrângând astfel spațiul de manevră al președinției ungare”, a spus Hegedus.
Printre bătăliile Ungariei cu Bruxelles-ul, Budapesta caută să deblocheze miliarde de euro în fonduri UE înghețate pe probleme precum drepturile LGBTQ, tratamentul solicitanților de azil și achizițiile publice.
„din cauza … tendințelor percepute autoritare”
Pai daca Orban castiga alegerile neintrerupt in Ungaria cu mai mult de 50% si partidul lui guverneaza singur –
UE nu mai are nicio coada de topor ungureasca cu care sa ii puna bete in roate si recurge la „perceptia”autoritarismului sau.
UE pe de o parte a pus conditii precum „securizarea frontierelor externe” la aderarea Romaniei si a altor tari,
dar de cativa ani se pare ca o intoarce ca la Ploiesti si doreste deschiderea frontierelor pentru imigrantii ilegali (veniti de obicei pe mare, cu barca, fara vize si fara alte formalitati).
Ungaria are sansa de a indrepta lucrurile pe fagasul lor firesc:
imigratia LEGALA cu reguli impuse de fiecare stat care doreste sa primeasca imigranti,
oprirea propagandei homosexuale si lesbiene in randul minorilor (prin filme, carti, dar si prin cursuri de „educatie sexuala” sau „educatie civica”)
etc.
UE ar face bine sa se intrebe daca politicile sale ultraprogresiste au dus la voturile europenilor pentru partidele de dreapta
si daca isi recunoaste vina ar face bine sa revina cu picioarele pe pamant.
UE nu a invatat nimic din Brexit
si nu invata nimic din demersul Turciei care a renuntat la aderare, dupa ce a fost tinuta la usa vreo 40 de ani (timp in care tari cu coruptie endemica, precum Romania si Bulgaria, au fost primite).
Jurnalismul haretian loveste din nou, de data asta cu romgleza mot-a-mot:
„strigătul de raliu”
Nu e niciun raliu la care sa participe Orban sau Trump!
De fapt expresia americana „rally cry”
inseamna „strigat de raliere (sustinere)” la o cauza sau o idee.