Comunicat al Biroului de presă al PE
Între 1990 și 2020, au fost defrișate suprafețe care depășesc ca mărime aria Uniunii Europene; consumul intern al Uniunii este responsabil pentru circa 10% din despăduriri
Noile norme acoperă bunuri și produse derivate din bovine, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, mangal și hârtie tipărită
Drepturile omului și drepturile populațiilor indigene apar ca cerințe suplimentare
Noua lege combate schimbările climatice și pierderea biodiversității, obligând companiile să garanteze că produsele vândute în UE nu au provocat defrișări sau degradarea pădurilor.
Nu se vor interzice importurile din anumite țări sau de anumite mărfuri, dar companiile vor putea vinde produse în Uniune doar dacă furnizorul lor a emis o așa numită „declarație de diligență” care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrișate și nu a condus la degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, după 31 decembrie 2020.
Parlamentul solicită și ca aceste companii să fie obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislația aplicabilă în țara de producție, inclusiv legislația privind drepturile omului, și că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.
Produsele reglementate
Produsele reglementate de noua legislație sunt: bovinele, cacaua, cafeaua, uleiul de palmier, soia și lemnul, inclusiv produsele care provin din animale hrănite cu aceste mărfuri sau care conțin sau au fost fabricate folosind aceste mărfuri (cum ar fi pielea, ciocolata și mobila), ca în propunerea originală a Comisiei. În timpul negocierilor, eurodeputații au reușit să adauge pe lista produselor reglementate cauciucul, mangalul, produsele din hârtie tipărită și mai mulți derivați pe bază de ulei de palmier.
Parlamentul a reușit inclusiv să extindă definiția conceptului de „degradare a pădurilor”, care include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantație sau în alte suprafețe împădurite.
Controale în funcție de nivelul de risc
Comisia Europeană va clasifica țările sau regiuni ale acestor țări în funcție de criteriile de risc (scăzut, standard sau ridicat), pe baza unei evaluări obiective și transparente, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului. Produsele care provin din țări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligență. Operatorii vor fi verificați într-o proporție care depinde de nivelul de risc al țării: 9 % pentru țările cu risc ridicat, 3 % pentru cele cu risc standard și 1 % pentru cele cu risc scăzut.
Autoritățile competente ale Uniunii vor avea acces la informații relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocație, și vor face verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.
Penalizările pentru nerespectarea normelor vor fi proporționale și disuasive, iar amenda maximă va trebui să fie de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală realizată în Uniunea Europeană de operatorul sau comerciantul care încalcă normele.
Noua lege a fost adoptată cu 552 voturi pentru, 44 împotrivă și 43 abțineri.
Interventie a raportorului după vot
Raportorul Christophe Hansen (PPE, Luxemburg) a declarat următoarele după votare: „Până acum, rafturile supermarketurilor noastre au fost prea adesea umplute cu produse acoperite de cenușa pădurilor tropicale arse și a ecosistemelor distruse irevocabil, care au nimicit modul de viață al populațiilor indigene. De prea multe ori, acest lucru s-a întâmplat fără știrea consumatorului. Sunt bucuros că, de acum înainte, atunci când își mănâncă ciocolata sau se bucură de cafeaua de dimineață, consumatorul european va putea fi sigur că nu este complice la defrișări fără să știe. Noua lege este esențială pentru lupta noastră împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Mai mult, ne va ajuta să depășim blocajul care ne împiedica să ne adâncim relațiile comerciale cu țările care ne împărtășesc valorile și ambițiile legate de mediu.”
Următorii pași
Textul trebuie să fie acum aprobat oficial de către Consiliu. El va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după alte 20 de zile.
Context
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai întinsă decât UE, au fost convertite din păduri în terenuri agricole între 1990 și 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10 % din defrișările globale, iar uleiul de palmier și soia reprezintă mai mult de două treimi din total.
În octombrie 2020, Parlamentul și-a invocat prerogativa menționată în tratat pentru a cere Comisiei să propună un act legislativ care să oprească defrișările provocate de Uniunea Europeană la nivel mondial. Pe 6 decembrie 2022, Parlamentul a încheiat un acord cu țările Uniunii pe marginea noului act legislativ.
Prin adoptarea acestor acte legislative, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor privind gestiunea pădurilor pentru a proteja și restaura biodiversitatea (exprimate în propunerile 5(1), 11(1), 1(1) și 2(5) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei).
